Compania americană Meta (proprietara Facebook, Instagram, WhatsApp, Messenger) examinează posibilitatea de a renunța total la publicarea de reclame politice, pe fondul deliberărilor Uniunii Europene pentru reguli mai drastice în acest domeniu.
Ziarul Financial Times (FT) a scris, citând două persoane apropiate discuțiilor din interiorul companiei condusă de Mark Zuckerberg, despre temerea Meta că definiția europeană a ceea ce constituie „reclamă politică” va fi atât de largă, încât nu merită efortul de adaptare, și va fi mai simplu să se renunțe cu totul la acest gen de publicitate.
Aceleași surse au spus că renunțarea la reclama politică este luată în considerare cu atât mai serios, cu cât oamenii par în general puțin interesați de ea, iar veniturile aduse Meta sunt mici, comparativ cu reclama comercială „clasică”.
Între 2019 și 2020, compania a generat mai puțin de 800 de milioane de dolari în câștiguri de pe urma reclamei politice, adică mai puțin de un procent din total câștigurilor din reclamă, în perioada respectivă.
Discuțiile continuă
FT atrage atenția că discuțiile din interiorul Meta pe această temă continuă, unii șefi opunându-se ideii eliminării reclamei politice. O decizie finală va fi luată după ce UE își va preciza noile exigențe, la începutul lunii iunie.
Propunerile circulate deja arată că UE vrea ca firme ca Facebook sau Google să fie mult mai transparente în publicarea anunțurilor politice, precizând cât au costat, cine le-a plătit și câți oameni le-au văzut.
FT mai scrie că instituțiile UE sunt „în larg consens” cu definiția Comisiei Europene a reclamei politice ca promovare a unui mesaj de către „un actor politic sau care poate influența rezultatul unor alegeri”.
Ceea ce nu este clar în instituțiile europene deocamdată este cum noile reguli vor limita accesul firmelor supranumite Big Tech la datele utilizatorilor pentru direcționarea reclamei politice.
Big Tech include cele mai importante companii din industria tehnologiei informaționale, în special Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook) și Microsoft. Aceste companii se mai numesc și Big Five.
### Vezi și... ### Rusia adaugă Meta și o organizație a tinerilor în registrul „extremiștilor”From Russia, with love
Ziarul Guardian amintește că Facebook, mai ales, s-a confruntat cu critici aspre după ce a ieșit la iveală că a fost folosită de agenții ruși pentru manipularea alegerilor americane din 2016, câștigate de Donald Trump, un scandal început cu dezvăluirile firmei Cambridge Analytical. Firma de consultanță de acum defunctă a folosit datele a zeci de milioane de utilizatori Facebook fără permisiunea lor pentru a-și ajuta clienți să-i „țintească” cu reclamă politică.
### Vezi și... ### Cenzura pe internet. Regimurile autoritare, combaterea propagandei și libertatea de exprimareDeși șefii Meta au respins inițial chemările de a verifica reclama politică pentru eliminarea neadevărurilor (Zuckerberg spunea că firmele private n-au de ce să fie „arbitrii adevărului”), până la urmă au acceptat să suspende publicitatea politică înaintea unor alegeri importante, inclusiv cele prezidențiale americane din 2020.
Reclama politică prin intermediul platformelor Meta s-a aflat în ultima vreme și în vizorul guvernării pro-europene de la Chișinău, care spune că ar fi ținta unor încercări de destabilizare pornite de Rusia inclusiv prin intermediul unor figuri politice pro-ruse ca Ilan Șor.
Cercetări jurnalistice independente au arătat că Șor a reușit să-și publice reclama politică chiar și după ce a fost supus sancțiunilor americane, care ar trebui respectate de Facebook.
Ambasadorul moldovean la Washington, Viorel Ursu, a declarat Europei Libere că a făcut demersuri prin intermediul guvernului american pentru ca Meta să-și respecte datoria de a aplica sancțiunile și să-și perfecționeze sistemul de respingere a unor încercări de manipulare politică.
### Vezi și... ### Facebook a postat publicitate politică de la Șor, deși e sancționat de SUAȘtirile privind posibilitatea interzicerii reclamei politice de către Meta vin la puține zile după ce premierii R. Moldova, Ucrainei, Cehiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei și Slovaciei au semnat o adresare comună către marile companii de tehnologie, îndemnându-le să lupte mai eficient împotriva dezinformării de pe platformele online „care subminează democrațiile, pacea și stabilitatea”.
Nu este deocamdată limpede dacă noile exigențe ale UE față de reclama politică pe net, ce urmează să fie adoptate în iunie, se vor referi și la R. Moldova, care este deocamdată numai țară candidată la aderare.