Mihai Popşoi: „Partide noi, cu oameni noi, oameni cu integritate, profesioniști, care vin să schimbe realitatea politică din țară”

Partidele extraparlamentare PAS și Platforma „DA” au semnat un acord de constituire a blocului preelectoral „ACUM”. Odată cu acest eveniment a venit ieri şi anunţul Partidul Liberal că ar vrea, la fel ca Partidul Liberal-Democrat, să adere la blocul „ACUM”. Acestea sunt temele principale ale interviului de astăzi cu Mihai Popşoi, vice-preşedinte PAS. Vom vorbi, însă, şi despre recomandările formulate sâmbătă de un grup de experţi americani, la încheierea unei misiuni a Institutului Naţional Democratic de evaluarea a contextului preelectoral.

Interviul dimineții: cu Mihai Popoșoi (PAS)

Europa Liberă: Aţi semnat, dle Popșoi, ieri, împreună cu PPDA, un acord de constituire a blocului electoral ACUM. Înainte de asta, precum bine ştiţi, Partidul Democrat v-a acuzat că aţi fi desfăşurat agitaţie electorală ilegală în favoarea acestui bloc, deşi el încă nu exista oficial. Recunoaşteţi că aţi avut o problemă cu asta?

Mihai Popșoi în studioul Europei Libere

​Mihai Popşoi: „Da, este o situație ușor ironică în legătură cu aceste acuzații, ori Partidul Democrat a fost prins în flagrant delict acum o săptămână când organizația lor de la Botanica nu doar împărțea pomeni electorale, dar a avut tupeul să și fotografieze acele pomeni pe fundalul siglei de partid în incinta partidului și să le posteze și pe rețelele de socializare. Mai mult decât atât, cetățenii cunosc că Partidul Democrat este de mult în campanie, de altfel cum e și cazul Partidului Socialiștilor și prietenilor lor, Partidul „Șor”, iar noi am făcut „marea crimă” de a împărți pliante cu material informațional, așa cum facem pe tot parcursul anului, cum fac toate partidele normale, care își promovează agenda, își promovează punctele din program, din platformă. Respectiv, nu am făcut nimic ieșit din comun.”

Europa Liberă: Deci, nu recunoaşteţi că exista o problemă cu neoficializarea cumva a acestei fuziuni?

Mihai Popşoi: „Cu siguranță, nu exista. Noi am anunțat planurile noastre de a crea un asemenea bloc încă în noiembrie anul trecut, când am semnat acel protocol de colaborare cu Platforma DA, ba mai mult, chiar în cadrul congresului din septembrie anul trecut al partidului s-a discutat acest lucru. De aceea nu putem fi acuzați nicidecum de o oarecare încălcare a legii, este un pur cinism...”

Europa Liberă: Acum că s-a întâmplat, ce semnal daţi prin această fuziune?

La conferința de presă din noiembrie la care a fost anunțată constituirea blocului electoral ACUM

​ Mihai Popşoi: „Evenimentul care a avut loc ieri poate deveni, și o spun cu toată sinceritatea, există o speranță și o încredere că acest eveniment poate deveni unul cu adevărat istoric, ori aceste două partide, partide emergente, cum ne place nouă să spunem câteodată, sunt partide noi, cu oameni noi, oameni cu integritate, oameni profesioniști, care vin să schimbe realitatea politică din țară și după lungi discuții ieri s-a oficializat această colaborare. Astăzi urmează să fie depuse actele la CEC și sperăm că în timpul cel mai apropiat, în această săptămână sau la începutul săptămânii viitoare să primim confirmarea de la CEC și contăm pe lipsa unor surprize neplăcute din partea guvernării...”

Europa Liberă: Dar observatorii, dle Popşoi, unii observatori cred, şi ştiţi bine acest lucru, că ar fi fost nevoie de un front mult mai larg cu toate partidele zise pro-europene pentru a se evita disiparea voturilor la alegerile din februarie. Cum priviți aceste păreri?

Mihai Popşoi: „Este adevărat și noi suntem conștienți de asta. Tocmai din această cauză am deschis larg ușile, porțile, cum doriți, acestui bloc pentru orice cetățean, orice politician de bună-credință, fie că e vorba de oameni din partidele pro-europene, cele care sunt cu adevărat pro-europene, și la fel oameni din societatea civilă care și-ar dori să se alăture acestei mișcări, acestui bloc și acest lucru s-a întâmplat.”

Europa Liberă: Dar deocamdată doar PLDM și PL?

Mihai Popşoi: „Deocamdată așa este.”

Europa Liberă: Ar putea urma și alte formațiuni?

Mihai Popşoi: „Posibil ar urma să fie și alte formațiuni, însă dacă ne uităm pe eșichierul politic, în afara acestor două partide, poate într-o anumită măsură ar fi vorba și de Partidul Unității Naționale, dar alte partide nu prea există, care ar putea să fie parte a acestei mișcări.”

Europa Liberă: Haideți să ne uităm un pic mai atent pe decizia acestor partide. Iată, PL a spus ieri că ar vrea să meargă în alegeri alături de ACUM. Mai devreme același lucru îl spusese PLDM. E un fel de victorie pentru dvs., pentru că e formula pe care de fapt aţi insistat voi, cele două partide care au creat ieri blocul, iar PL şi PLDM ar fi vrut, ştim bine, să fie primite şi ele în bloc, nu doar să-și trimită oameni acolo. Totuși, ce rezolvă, iată, această formulă pe care ați insistat și pe care ați obținut-o?

Mihai Popşoi: „Eu nu aș spune că este vorba de o victorie neapărat din partea noastră. Este mai degrabă un gest de bunăvoință și de clarviziune politică, dacă doriți, fie și în ceasul al 12-lea al acestor partide, mai cu seamă al Partidului Liberal, care, iată, ieri a venit cu această decizie. Urmează să vedem cât de bine intenționați și cât de sinceri sunt colegii noștri de la Partidul Liberal, pentru că...”

Europa Liberă: Aveți dubii?

Mihai Popşoi: „Până la acest moment nu avem motive să credem că ar exista o anumită lipsă de sinceritate, dar acest lucru va deveni clar în procesul în care ei vor nominaliza potențialii candidați pentru circumscripții...”

Europa Liberă: Dar ce rezolvă anume această formulă și de ce n-a fost bine să faceți împreună un bloc?

Mihai Popşoi: „O spunem pe șleau: este rezultatul discuțiilor noastre cu cetățenii în teritoriu și este pe undeva și rezultatul realității politice la zi, când aceste partide, vorbim de PLDM și PL și cu siguranță în cea mai mare parte este vorba de Partidul Democrat, partide care s-au aflat la guvernare până acum și pe seama cărora este pusă o bună doză din realitatea în care trăim astăzi. Și de aceea, cetățenii sunt cumva reticenți la siglele acestor partide, dacă doriți, la bagajul politic al acestor partide.”

Europa Liberă: Da, e limpede. Nu complică totuși această formulă procesul de selectare a candidaţilor? Iată, de exemplu, întrebarea ar fi: în ce condiții cele două partide care au creat blocul ieri ar putea ceda locul pe listă unui liberal-democrat sau unui liberal, dacă va fi această cerere din partea partidelor respective?

Mihai Popşoi: „Nu ar trebui să complice procesul atât timp cât abordarea din ambele părți este una de bună-credință, atât timp cât este un candidat, indiferent din partea cărui partid vine și este un candidat care trece cu brio acele filtre de integritate, un candidat asupra căruia să nu planeze...”

Europa Liberă: Deci, filtrele un criteriu, altceva?

Mihai Popşoi: „Următoarea etapă este selectarea în baza criteriilor de meritocrație. Dacă persoana în cauză este un adevărat profesionist sau profesionistă, nu ar trebui să existe careva probleme, pentru că acea comisie de meritocrație formată din opt persoane, dintre care și reprezentanți ai societății civile, la care s-ar putea...”

Europa Liberă: Dar șansele de succes, la șanse o să vă uitați cumva, le analizați cumva, le măsurați cumva înainte de asta?

Mihai Popşoi: „La șansele blocului vă referiți?”

Europa Liberă: Șansele candidatului respectiv.

Mihai Popşoi: „Evident, este și această componentă unul din criteriile de meritocrație, este recunoașterea politică, experiența politică și civică. Da, evaluăm cu siguranță și acest lucru. Desigur este o anumită doză și de subiectivitate în acest proces, dar după cum spuneam...”

Europa Liberă: Da, și probabil asta și va complica lucrurile. Când anume, dle Popșoi, decideţi şi anunţaţi lista candidaţilor?

Mihai Popşoi: „La candidații pe circumscripții lista este aproape definitivată. Probabil vor fi anunțate în preajma, fie în ziua în care vom merge să ridicăm listele de subscripție, pe 26 decembrie, deși noi deja am mers să solicităm acel certificat de integritate de

la Autoritatea Națională pentru Integritate acum o săptămână și suntem în așteptarea acestor certificate, ceea ce este o situație la fel ușor ironică, noi fiind în situația de a cere certificate de integritate de la guvernare, sau cum zicem noi câteodată, învoirea de la poliție. Nu ar trebui să fie așa, ar trebui să fie instituții cu adevărat autonome, asupra cărora să nu planeze dubii de control politic, dar realitatea este așa cum este și am fost forțați de circumstanțe să mergem într-acolo.

Așa cum este legea, o respectăm și suntem în așteptarea acestor certificate. Deci, guvernarea pe undeva deja știe care sunt candidații. Din păcate, noi nu ne permitem să-i anunțăm, pentru că noi suntem forțați să suflăm și în iaurt. După cum ați menționat și Dvs. la începutul conversației, am fost deja atacați, atenționați de guvernare din cauza unor pliante inocente, inofensive. Dacă am fi anunțat candidații, posibil că ar fi existat careva riscuri juridice la care noi nu dorim să ne expunem, pentru că cunoaștem faptul că sunt standarde duble.”

Europa Liberă: O ultimă întrebare, dle Popșoi, și schimbăm registrul discuției. Mai mulți experţi americani, între care o fostă ambasadoare a Statelor Unite, cunoscută la Chişinău, Pamela Hyde Smith, şi un fost ministru adjunct american al Apărării, Michael Carpenter, au declarat, sâmbătă, la Chişinău, că ar vrea să vadă în Republica Moldova în ajun de alegeri un angajament ferm că pretendenţii electorali nu vor fi intimidaţi şi că justiţia nu va fi utilizată pentru manipularea procesului electoral. Cum priviţi aceste recomandări, îndemnuri, îngrijorări?

​Mihai Popşoi: „Pe de o parte, e problematic și e păcat că există necesitatea unor asemenea misiuni de anvergură, pentru că asta

denotă o mare problemă legată de procesul politic și procesul electoral din Republica Moldova, însă în același timp este și încurajator faptul că există deschiderea și interesul din partea partenerilor noștri americani și europeni să vină aici în număr mare cu misiuni de nivel înalt, inclusiv pentru a insista pe lângă autoritățile Republicii Moldova ca acestea să respecte legea, să respecte litera, spiritul legii și bunul-simț și să ofere cetățenilor Republicii Moldova dreptul la alegeri cu adevărat libere și corecte, astfel încât...”

Europa Liberă: Dar la o întâlnire pe care a avut-o cu acești experţi premierul Pavel Filip spunea că Guvernul a făcut tot ce trebuie pentru ca alegerile să fie libere, a pomenit atunci despre camere de luat vederi în secţiile de vot, anularea interdicţiei de agitaţie electorală în ziua votării. În aceste condiții, cum vi se pare, cât de deschise vor fi autoritățile ca să facă aceste angajamente publice sau să ceară competitorilor electorali și să se conformeze și ele ca să existe această atmosferă bună înainte de alegeri?

Mihai Popşoi: „Eu cred că și sunt convins că înalta delegație americană s-a convins de realitatea politică de la noi, pentru că ei au discutat nu doar cu premierul Filip, dar au discutat cu toți actorii politici implicați direct sau indirect. Aici e vorba și de partidele de opoziție, și de reprezentanții societății civile, și chiar de corpul diplomatic, care nu poate fi acuzat de careva preferințe sau interferențe, de aceea ei sunt foarte bine informați și dacă ar fi fost situația așa cum o descrie dl Filip, nu ar fi fost nevoie de această misiune. Or, însăși existența acestei misiuni în Republica Moldova denotă că există probleme mari, iar acele aluzii la camere de luat vederi sunt iarăși o demonstrație a cinismului Partidului Democrat, pentru că noi cunoaștem că asemenea practici de instalare a camerelor de luat vederi peste hotare se practică în mare parte de regimurile autoritare. E vorba de Azerbaidjan...”

Europa Liberă:Dar ce ați fi așteptat să le spună dl Filip experților de la Institutul Național Democratic?

Mihai Popşoi: „Evident, nu ne putem aștepta ca domnia lui să-și toarne cenușă pe cap, să spună că, într-adevăr, recunoaște că Partidul Democrata făcut diverse tertipuri pentru a submina procesul democratic, nu ne putem aștepta la o asemenea sinceritate din partea premierului Filip, deși poate ar fi fost cazul și ar fi fost corect s-o facă, să facă un fel de disidență, precum auzim că unii și-ar dori s-o facă, dar nu au curajul, nu au capacitatea, le este frică, pentru că nu toți, nici pe departe nu toți membrii Partidului Democrat consimt la toate aceste acțiuni ale partidului sau ale conducerii, fie că e vorba de schimbarea sistemului sau, mai ales, de invalidarea alegerilor sau de deportarea acelor cetățeni turci sau legile celea legate de cetățenia contra bani și amnistia capitalului și aceste schimbări pe ultima sută de metri, aceste numiri la Curtea Constituțională, care trezesc foarte mari dubii, inclusiv observatorilor internaționali, pentru că nu poți în halul acesta să-ți aduci la Curtea Constituțională rude și prieteni și colegi de partid în pragul alegerilor. Este strigător la cer ceea ce se întâmplă. Curtea Constituțională nici până acum nu prea s-a bucurat de multă susținere și legitimitate, or, după aceste numiri, devine o instituție pur formală, un apendice al Partidului Democrat.”