Duminică, locuitorii autonomiei Găgăuze au fost chemați să participe la scrutinul pentru alegerea celor 35 de deputați ai Adunării Populare. În 16 circumscripții uninominale, deputații au fost aleși din primul tur, ceilalți urmând să fie votați în al doilea tur de scrutin și la alegeri repetate, întrucât candidații nu au acumulat jumătate din voturi, fie nu s-au prezentat suficienți alegători la secțiile de vot. O discuție despre rezultatele de la această etapă și miza acestui scrutin cu comentatorul politic de la Comrat, Mihail Sirkeli, directorul executiv al organizației neguvernamentale Piligrim-Demo.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul matinal:alegeri în Autonomia Găgăuză
Mihail Sirkeli: „Trebuie să ținem cont că totuși este vorba nu doar despre un singur scrutin, dar despre 35 de scrutine separate sau autonome, pentru că în fiecare circumscripție se petrec alegeri separate, cu un set de candidați separați și asta deja depinde cum candidații din diferite circumscripții au motivat alegătorii să iasă la urnele de vot.
În unele circumscripții prezența a fost mai mult de 50%, în alte circumscripții prezența a fost mai puțin de 30%.
Asta eu cred că trebuie să fie analizat în fiecare circumscripție aparte, dar, în același timp, noi trebuie totuși să înțelegem că circumscripțiile sunt foarte mici și de obicei în alegerile din Adunarea Populară nu avem campanii mari sau active, doar de la ușă la ușă și campania a fost activă numai două săptămâni înainte de ziua alegerilor. Asta în fiecare scrutin electoral pentru Adunarea Populară noi observăm acest lucru, deși trebuie să recunosc că de data aceasta noi avem mai multe circumscripții unde alegerile nu au fost validate din cauza prezenței slabe a alegătorilor.”
### Vezi și... ### Alegeri pentru Adunarea Populară din UTA Găgăuzia. Votul se va repeta în șase circumscripțiiEuropa Liberă: Marea majoritate a pretendenților pentru un fotoliu în Adunarea Populară au candidat independent, 21 au fost de la Blocul Comuniștilor și Socialiștilor, iar doi candidați de la Partidul „Acasă construim Europa”. Electoratul găgăuz se remarcă prin viziunile pro-ruse. Totuși, în opinia Dvs., de ce Partidul Acțiune și Solidaritate, de exemplu, care a câștigat alegerile anticipate din 11 iulie nu a înaintat candidați?
Mihail Sirkeli: „A fost decizia partidului, dar eu cred că totuși asta se explică prin faptul cum a fost votat Partidul Acțiune și Solidaritate în Găgăuzia în ultimul scrutin prezidențial și în alegerile parlamentare. Asta explică totul și eu nu cred că participarea Partidului Acțiune și Solidaritate pentru Partidul Acțiune și Solidaritate ar fi creat o valoare adăugată și nici nu cred că pentru Găgăuzia ar fi creat-o. Problema cea mai mare, din punctul meu de vedere, este că nu avem partide politice locale. Dacă cineva poate crea o concurență și competitivitate pentru Blocul Comuniștilor și Socialiștilor acum sunt doar partidele de dreapta locale, care nu există, cu părere de rău.”
Europa Liberă: De ce? Cum se explică acest lucru?
Mihail Sirkeli: „Până în vara anului 2020, acest lucru ar fi putut fi explicat prin faptul că legea nu permitea crearea partidelor locale, dar acum după cum legea a fost schimbată și nu avem cerințe exagerate pentru numărul de membri și numărul de oficii teritoriale a devenit posibil, dar din ce cauză liderii politici locali nu merg pe această cale nu pot să vă explic. Asta e situația și noi tot vrem să înțelegem acest fenomen, dar asta e.
Țineți minte, am avut Mișcarea populară „Găgăuzia unită” și Mișcarea populară „Găgăuzia nouă”, cu liderii Mihail Formuzal și Nicolai Dudoglo, care au fost, de facto, partide politice, dar nu după implicarea dlui Plahotniuc în politica locală.
După 2012, deci, el a distrus totul în landșaftul politic din Găgăuzia și iată poate încă nu s-a recuperat această dorință. Și de fapt acest scrutin a demonstrat că partidele politice organizate sau forțele politice organizate au mai multe șanse.”
Europa Liberă: Comparat cu scrutinul local din 2016, a produs acesta schimbări sau va depinde și de cel de-al doilea tur de scrutin?
Mihail Sirkeli: „Uitați-vă, aceste efecte negative pe care le-am observat în 2016 continuă. Deci, Partidul Democrat nu și-a prezentat candidații, dar noi toți înțelegem că acolo au fost mai mulți candidați independenți susținuți de Partidul Democrat, dar numai un singur candidat a mers pe listele Partidului Democrat în 2016. Acesta a fost Vladimir Cîssa, care apoi a devenit și președintele Adunării Populare, ceea ce confirmă faptul că Partidul Democrat a avut mai mulți candidați independenți în circumscripții uninominale și a avut majoritatea în Adunarea Populară.
Dar iată Partidul Socialiștilor și Comuniștilor revine, în 2016 ei au acumulat 6 mandate în total, acum ca rezultat al primului tur au 6 și, după cum se vede, au posibilitatea să ia încă 4 mandate după turul doi sau alegeri repetate în anumite circumscripții. Și împreună cu candidații independenți, susținuți de Irina Vlah, eu cred că ei vor controla majoritatea în Adunarea Populară.”
Europa Liberă: Când vă refereați la efecte negative care s-au obținut după 2016...
Mihail Sirkeli: „Adică eu am în vedere distrugerea sistemului politic, limitarea posibilității asocierii politice. Deci, ce a făcut Plahotniuc? El a distrus practic acele forțe politice unite pe care le-am avut aici, în Găgăuzia, și a rămas numai Irina Vlah. Și Partidul Socialiștilor cumva a jucat un rol, că ei revin în politica din Găgăuzia, dar din partea dreaptă nu avem. Și de ce este important?
Pentru că noi avem nevoie de un landșaft politic, un spațiu politic mai competitiv în Găgăuzia și competitivitatea poate avea loc doar când avem diferiți jucători politici. Partidele naționale de dreapta nu pot oferi această competitivitate, pentru că ele înțeleg că nu au șansă aici, doar dacă tu nu ești Plahotniuc și nu utilizezi instrumente administrative și cumva...”
Europa Liberă: Altfel nu există nicio șansă ca să se creeze punți locale?
Mihail Sirkeli: „Pentru partide politice locale sunt șanse, dar eu cred că este nevoie de timp, dar nu cred că partidele naționale de dreapta au șanse de a obține rezultate cât de cât bune în Găgăuzia în următorii, nu știu, poate 10 sau 15 ani sau în genere nu cred.”
Europa Liberă: În scrutinul anticipat din 11 iulie a existat la nivel național cumva o idee unificatoare între alegători – cea de luptă cu corupția, reforma justiției. În Autonomia Găgăuză există o asemenea idee mobilizatoare?
Mihail Sirkeli: „Nu! După rezultatele scrutinului parlamentar și prezidențial, eu cred că este evident că aceasta nu prinde. Și rezultatele obținute de Partidul Socialiștilor confirmă acest lucru, și rezultatele obținute de Maia Sandu și Partidul Acțiune și Solidaritate la fel confirmă asta. OK, asta tot poate fi explicat prin faptul că Partidul Acțiune și Solidaritate este demonizat în Găgăuzia și tot ceea ce spune Partidul Acțiune și Solidaritate nu se asociază în Găgăuzia și nu rezonează, pentru că PAS este văzut ca acel partid care a inițiat reforme în sistemul educațional, care au fost demonizate de către Partidul Comuniștilor, apoi de cel al Socialiștilor; PAS este asociat cu Unirea cu România.
Acest mesaj și această percepție la fel sunt promovate activ de către Partidul Socialiștilor și aceasta rezonează foarte mult și nu dă posibilitate alegătorului găgăuz să gândească despre corupție ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Atunci cu ce se identifică alegătorul local?
Mihail Sirkeli: „Acum se identifică cu Partidul Socialiștilor, asta e, și cu ideea parteneriatului strategic cu Rusia ș.a.m.d., pentru că nimeni nu a promovat o alternativă politică, o idee politică, dar asta, eu încă o dată repet, poate fi făcut doar de lideri politici locali, însă ei trebuie să se unească cumva, să se asocieze și să elaboreze un program care va rezona mai bine cu alegătorul găgăuz.”
Europa Liberă: Cum ar putea să se aranjeze relațiile Comratului cu puterea centrală după ce vor fi cunoscuți toți aleșii din Adunarea Populară?
Mihail Sirkeli: „Eu mă tem că Găgăuzia poate fi utilizată ca o regiune pentru turbulențe politice, manipulare cu Chișinăul prin diferite decizii, iarăși aceleași referendumuri ș.a.m.d. Eu cred că, de fapt, Partidul Socialiștilor este interesat în asta ca să demonstreze incapacitatea Partidului Acțiune și Solidaritate de a administra și guverna țara.”
Europa Liberă: Și ce ar putea face noua guvernare pentru a implica Comratul în agenda sa de reforme?
Mihail Sirkeli: „PAS-ul și partidele de dreapta acum nu au parteneri locali. Când, de exemplu, a fost Filat la putere, el l-a avut partener local pe Mihail Formuzal și asta i-a dat posibilitate lui Filat cumva să administreze regiunea și să construiască relații cu regiunea.
Partidul Democrat a avut partenerul său, Nicolai Dudoglo, PAS nu are parteneri politici acum în Găgăuzia, pur și simplu nu are și eu nu văd cum PAS-ul poate cumva să construiască și nu văd cu cine, acei oameni locali pe care ei i-au angajat în partid nu reprezintă aici absolut nimic. Deci, aceasta-i ideea - promovarea pluralismului politic la nivel local, încă o dată repet.”
Europa Liberă: Relația cu bașcanul cum o vedeți după acest scrutin?
Mihail Sirkeli: „Nu cred că ar fi bună și noi o vedem deja prin comunicare. Prea multe greșeli au fost făcute, în primul rând, din partea bașcanului și văd că nimeni nu vrea să dea înapoi, nimeni nu vrea să se umilească. Construirea relațiilor cu bașcanul nu cred că ar da o oarecare valoare pentru PAS, nu văd de ce, în primul rând, pentru că nu văd transparență din partea bașcanului.
Eu înțeleg că ea este acum conducătoarea regiunii și cumva este nevoit și guvernul, și administrația prezidențială să lucreze cu ea, dar, în același timp, eu nu cred că asta va da ceva pozitiv pentru Găgăuzia și pentru relația cu Chișinăul, pentru că bașcanul, din punctul meu de vedere, ca figură politică, deja devine toxică.
Eu nu văd dorința ei să se schimbe și să fie cumva mai transparentă, mai apropiată valorilor de combatere a corupției, eu nu văd asta în conducerea Găgăuziei, mai degrabă ei vor să impună Chișinăul să accepte situația așa cum ea este.”