Mii de oameni s-au adunat la Stepanakert pe 25 decembrie pentru a cere Azerbaidjanului să deblocheze singurul drum care leagă Nagorno-Karabah de Armenia. Manifestația a fost organizată în cea de-a 14-a zi de blocaj rutier care a dus la penurii grave de alimente, medicamente și alte bunuri de bază în regiunea populată de armeni
Liderii politici din Karabah care au organizat mitingul au făcut apel la comunitatea internațională pentru o intervenție urgentă în fața a ceea ce ei consideră a fi eforturile Azerbaidjanului de a-i alunga pe armenii din Karabah de pe teritoriul lor strămoșesc.
Nagorno-Karabah
Nagorno-Karabah și șapte raioane adiacente din Azerbaidjan au fost cucerite de separatiștii sprijiniți de Armenia în cursul războiului din 1988 – 1994, primul conflict separatist din fostul spațiu sovietic. Cel puțin 30 de mii de persoane au murit și sute de mii de persoane au fost obligate să se refugieze.
Rusia a mediat un acord de încetare a luptelor în 1994 (ulterior s-a implicat inclusiv cu trupe militare de menținere a păcii, dislocate în zonă). De atunci, regiunea separatistă este controlată de forțele etnicilor armeni, dar Azerbaidjanul susține că în regiune se află și forțe armene.
Proclamația de independență a regiunii nu este recunoscută internațional.
Ruben Vardanian, premierul de facto al Karabahului, a declarat că populația locală a rămas cu trei opțiuni.
„Prima este să ne supunem și, mai devreme sau mai târziu, să ne integrăm în Azerbaidjan”, a spus Vardanian în discursul său. „A doua este să plecăm de aici. A treia opțiune este să luptăm”.
„Am luat o decizie pe 2 septembrie”, a spus el, referindu-se la data revenirii sale din Armenia în Karabah. „Sunt aici, lupt și nu voi pleca și nu mă voi supune condițiilor Azerbaidjanului.”
### Vezi și... ### Armenia respinge criticile Rusiei cu privire la discuțiile anulate cu AzerbaidjanulProtestul din Karabah are loc pe fondul a ceea ce pare a fi o presiune internațională tot mai mare exercitată asupra Azerbaidjanului.
Președintele francez Emmanuel Macron a îndemnat Baku „să permită libera circulație de-a lungul coridorului Lacin". El a vorbit la telefon cu omologul lui azer, Ilham Aliev, la 23 decembrie. Potrivit transcrierii convorbirii făcută de partea franceză, Aliev și-a exprimat „intenția” de a face acest lucru.
Cu toate acestea, biroul de presă azer îl citează pe Aliev care i-ar fi apărat în fața lui Macron pe azerii care au închis coridorul la 12 decembrie, invocând motive de mediu. Aliev declară că i-a spus lui Macron că aceștia au dreptate să protesteze împotriva activităților miniere „ilegale” din Karabah.
### Vezi și... ### Armenia și Azerbaidjan se acuză de încălcarea armistițiului înainte de discuțiile mediate de SUADrumul care leagă Nagorno-Karabah de Armenia a fost blocat de un grup de protestatari azeri care au cerut ca Baku să fie autorizat să inspecteze minele din Karabah, atrăgând atenția asupra a ceea ce Azerbaidjanul spune că este minerit ilegal în Nagorno-Karabah și utilizarea drumului pentru a transporta mineralele în Armenia.
Autoritățile de la Erevan și Stepanakert au condamnat blocada ca fiind o încălcare a acordului de încetare a focului din 2020, care plasa Coridorul Lacin sub controlul forțelor de menținere a păcii rusești.
Aliev a vorbit, de asemenea, pe 23 decembrie prin telefon cu președintele rus Vladimir Putin. Stenograma Kremlinului privind convorbirea nu face nicio mențiune despre blocadă. Vorbind la Baku pe 24 decembrie, Aliev a declarat că nu va ceda presiunilor internaționale. „Nimeni nu ne poate influența”, a spus el.
Între timp, șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, l-a sunat pe 24 decembrie pe ministrul de externe azer Ceihun Bairamov, pentru a doua oară în trei zile. Borrell a scris ulterior pe Twitter că au discutat despre „necesitatea libertății de circulație și a accesului umanitar prin coridorul Lacin”. El spune că dialogul cu ministrul azer a fost „constructiv”.