Mii de oameni au protestat la Belgrad împotriva planului de normalizare cu Kosovo

Președintele sârb Aleksandar Vučić și prim-ministrul kosovar Albin Kurti vor au discuții pe 18 martie la Ohrid, în Macedonia de Nord. Aceste negocieri sunt găzduite de șeful politicii externe a Uniunii Europene, Josep Borrell, și de Miroslav Lajcak, reprezentantul special al UE pentru dialogul dintre Pristina și Belgrad. Discuțiile au fost anticipate însă de manifestații și proteste în Belgrad.

Protestatarii din Belgrad spuneau că se opun acestui plan deoarece îl consideră o recunoaștere a independenței Kosovo. Constituția Serbiei consideră că Kosovo face parte din teritoriul său, chiar dacă Kosovo și-a declarat independența în 2008.

„Acesta este doar începutul protestului”, a declarat Milos Jovanovic, liderul Partidului Democrat din Serbia, care a fost unul dintre organizatorii protestului.

Planul „este cu siguranță o recunoaștere [a Kosovo], fie că o spui în mod explicit, fie că este implicită în mod indirect, este totuși o recunoaștere și nu este acceptabilă”, a declarat Jovanovic.

Liderul unui grup de dreapta care a participat, de asemenea, la protest a declarat că grupul se opune ca Vučić să facă „vreun compromis" cu Kurti.

Unii participanți mascați purtau simboluri ale grupului Wagner, mercenari ruși care luptă în Ucraina. RFE/RL nu a putut stabili legătura dintre persoanele care purtau însemnele Wagner și acest grup.

Borrell a confirmat anterior, la 17 martie, că oficialii europeni au primit comentarii din partea Serbiei și a Kosovo cu privire la o anexă la normele de aplicare a acordului privind drumul spre normalizare înainte de reuniune.

„Vom discuta și vom face o versiune consolidată a anexei pe baza observațiilor primite de la cele două părți. Și apoi, sper, Kosovo și Serbia vor putea conveni asupra rezultatului final al acestor discuții", a declarat Borrell la Skopje, pe 17 martie, după discuțiile cu președintele Macedoniei de Nord.

Anexa de punere în aplicare va fi parte integrantă a acordului și este menită să împărtășească „o înțelegere clară a modului în care vor fi puse în aplicare toate prevederile lor”, a declarat Borrell.

Către o recunoaștere reciprocă Serbia-Kosovo

Întâlnirea este o continuare a unei întâlniri pe care Kurti și Vučić au avut-o pe 27 februarie la Bruxelles, o întâlnire în cadrul căreia s-a convenit asupra textului propunerii principale. Borrell a declarat că „nu mai sunt necesare discuții” pe marginea propunerii în sine și că, prin urmare, doar anexa de punere în aplicare va fi pe masă.

Borrell a subliniat că merge la Ohrid convins că această fază a dialogului este o șansă unică pentru ca Serbia și Kosovo să facă progrese în normalizarea relațiilor.

„Dacă vom reuși să facem acest lucru, vom așeza relația dintre Kosovo și Serbia pe un făgaș durabil, pe termen lung și ne vom orienta privirile spre viitor, depășind efortul de a ține sub control criza în care ne aflăm în ultimele luni”, a spus el.

El a estimat că acest lucru va avea un impact pozitiv asupra parcursului european al Kosovo și Serbiei și va crește stabilitatea regiunii.

„Sper că vom crea o nouă dinamică, un nou impuls pentru expansiune, ceea ce ar trebui să fie benefic pentru toată lumea din regiune", a declarat Borrell.

Pe 17 martie, Borrell a discutat, de asemenea, la telefon cu secretarul de stat american Antony Blinken despre cele mai recente evoluții ale procesului de normalizare, potrivit unui comunicat emis de Serviciul European de Acțiune Externă.

„Amândoi au fost de acord că acesta este momentul potrivit pentru a face pași importanți înainte în interesul integrării în UE a Kosovo și a Serbiei”, se arată în declarație.

Trimisul special al SUA pentru Balcanii de Vest, Gabriel Escobar, a vizitat Belgradul și Pristina la începutul acestei săptămâni. Escobar a declarat la o conferință de presă din 17 martie la Priștina că va fi prezent la reuniunea de la Ohrid și că se așteaptă ca discuțiile să aibă un rezultat pozitiv.

Propunerea de normalizare a UE nu obligă Serbia să recunoască în mod oficial independența Kosovo, dar cele două țări își vor recunoaște reciproc documentele, cum ar fi pașapoartele, diplomele și plăcuțele de înmatriculare.