Secretarul de stat SUA Mike Pompeo a dat Rusiei 60 de zile pentru a se conforma tratatului nuclear încheiat în timpul Războiului Rece.
Mike Pompeo și ceilalți miniştri de externe din NATO au discutat astăzi soarta tratatului nuclear ruso-american pe care Rusia este acuzată că nu-l respectă.
Este vorba despre Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare (INF), semnat de Moscova şi Washington acum trei decenii, în 1987, care interzice rachetele cu o rază de acţiune de până la 5.500 de km dotate cu focoase nucleare. Tratatul a reprezentat baza arhitecturii securităţii Europei, reducând riscul unui atac nuclear.
În martie, Rusia a anunțat racheta sa de croazieră Novator 9M729, cunoscută şi ca SSC-8, care are o rază de acţiune mai mică de 500 de km, dar este mobilă.
SUA consideră că racheta respectivă reprezintă o încălcare a INF şi a ameninţat cu retragerea din tratat, în timp ce Moscova dezminte orice încălcare.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a avertizat luni Rusia că timpul pe care-l mai are la dispoziţie pentru a se alinia prevederilor tratatului privind forţele nucleare intermediare (INF) se scurge rapid şi a confirmat că aliaţii studiază cum să abordeze situaţia, avertizând că impasul actual este „nesustenabil”.
„Toţi ştim că intrăm în criză de timp. Avem un tratat de control al armelor pe care o parte nu-l respectă”, a spus Stoltenberg.
„Situaţia, aşa cum este acum, nu mai poate continua şi aliaţii discută în acest moment cum să o abordeze”, a indicat el, insistând că preocuparea este legată în special de noua rachetă rusească Novator 9M729, cunoscută şi sub numele de SSC-8.
Dacă Rusia nu revine la respectarea tratatului INF, NATO va răspunde corespunzător, ceea nu înseamnă însă că va proceda la fel, pentru că Alianţa „nu este o oglindă a ceea ce face Rusia, avion cu avion, rachetă cu rachetă sau tanc cu tanc”, a mai afirmat secretarul general al NATO.
Rusia insistă că racheta SSC-8 are o rază de acţiune sub 500 de kilometri, astfel că ea ar nu ar intra sub incidenţa prevederilor tratatului INF, însă NATO subliniază că această rachetă este mobilă şi uşor de ascuns, astfel că, de pildă, ea ar putea fi uşor rapid în enclava Kaliningrad, de unde ar putea lovi cu uşurinţă Berlinul.
Tot astăzi, Ucraina a cerut iarăși NATO să trimită mai multe nave militare în zona Mării Negre, dar Alianţa a lăsat să se înțeleagă că nu există în realitate niciun plan pentru a da curs solicitării.
Date fiind circumstanțele, reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor de NATO de miercuri 4 decembrie, de la Bruxelles, a avut loc cu toate că Ungaria avertizase că se va opune pe viitor unei participări a Ucrainei la asemenea întâlniri, din pricina legii învățământului, care afectează în primul rând minoritățile maghiară și română.
Cererea lui Poroșenko adresată NATO de sprijin direct și de sporire a prezenței militare a Alianței în Marea Neagră a fost primită cu oarecare stânjeneală, punând în încurcătură Alianța, care a făcut cunoscut că NATO are pentru moment o prezență suficientă în Marea Neagră, chiar și prin intermediul României.
Poroșenko a mai făcut apel și către Turcia, cel mai important membru regional al NATO, cerându-i să nu mai permită trecerea navelor militare rusești prin strâmtoarea Bosforului.
Pe 25 noiembrie, Rusia a sechestrat trei nave ucrainene în largul Peninsulei Crimeea, teritoriu ucrainean anexat de Moscova în 2014. Ca răspuns, Kievul a impus legea marţială timp de 30 de zile.
Sâmbătă, Vladimir Putin a repetat acuzația că incidentul ar fi fost ''o provocare organizată de conducerea Ucrainei''. Aliaţii din cadrul NATO nu recunosc anexarea Crimeii de către Moscova.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a amintit că Ucraina nu este membră a Alianţei, al cărei fundament este apărarea colectivă a membrilor ei, dar a subliniat că NATO susţine suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei în faţa ameninţărilor Rusiei.
''Oferim Ucrainei un puternic sprijin politic şi practic. Nu este un membru al NATO, dar sprijinim ferm suveranitatea şi integritatea teritorială'' a acestei ţări, a reacţionat Stoltenberg la sosirea sa la reuniunea de la Bruxelles a miniştrilor de externe din statele membre, după ce a fost întrebat dacă Kievul se poate aştepta la un ajutor din partea Alianţei în eventualitatea unui „atac deschis” din partea Rusiei.
Stoltenberg a cerut din nou Rusiei să „elibereze marinarii şi navele reţinute”. „Aliaţii vor continua să contribuie la modernizarea Forţelor Armate ucrainene, cu diferite fonduri, la capitolul cibernetic, pentru centrele de comandă şi control şi pentru modernizarea Marinei ucrainene”, a mai spus secretarul general al NATO.