Militanții sirieni au cucerit un oraș-cheie, schimbând „regulile jocului”

Un luptător antiguvernamental lansează rachete împotriva forțelor regimului la periferia nordică a orașului sirian Hama, 4 decembrie.

Militanții au preluat controlul asupra unui al doilea oraș important din Siria, ceea ce, spun experții, reprezintă un punct de cotitură în cei 13 ani de război civil din țară.

Gruparea militantă Hayat Tahrir al-Sham (HTS) și aliații săi au cucerit orașul-cheie Hama la 5 decembrie, la doar câteva zile după preluarea controlului asupra celui de-al doilea oraș al țării, Alep.

Înaintarea fulgerătoare este o lovitură semnificativă pentru președintele Bashar al-Assad, care s-a bazat pe aliații-cheie Iran și Rusia pentru a rămâne la putere după izbucnirea conflictului în 2011.

Căderea orașului Hama „ilustrează faptul că această ofensivă are putere de rezistență și nu este doar un blitzkrieg”, a declarat Aaron Zelin, senior fellow la Washington Institute.

Hama este esențială pentru apărarea capitalei, Damasc, și poarta de acces către orașele de coastă ale Siriei - inima Alawiților, confesiunea islamului șiit din care fac parte Assad și mulți dintre susținătorii săi. Pe coastă se află, de asemenea, o bază navală și una aeriană rusești strategice.

„Acest lucru le facilitează [militanților] posibila preluare a Damascului”, a declarat Zelin.

Phillip Smith, expert în forțele proxy iraniene și în milițiile șiite, a declarat că pierderea orașului Hama reprezintă o „schimbare a jocului”, militanții „demonstrând că mașinăria militară a lui Assad este o aparență”.

Totuși, în ciuda pierderii a două orașe-cheie în mai puțin de o săptămână, Assad nu se află încă în fața unei crize existențiale, spun experții.

Forțele guvernamentale siriene - care suferă din cauza moralului scăzut și a salariilor mici, precum și a disfuncționalităților din lanțul de comandă - controlează încă Homs, al treilea oraș al țării, și capitala.

Pe măsură ce militanții avansează spre sud, spre „teritoriile centrale ale regimului”, a declarat Zelin, aceștia se vor confrunta cu o rezistență mai dură.

Rebelii din gruparea militantă islamistă Hayat Tahrir al-Sham (HTS), pe o stradă din Rashideen, Siria, 29 noiembrie 2024.

Assad s-a bazat foarte mult pe Teheran și Moscova pentru a-și consolida forțele. Însă ambele țări au fost distrase de propriile lor crize.

Din 2013, Iranul a trimis sute de ofițeri ai Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC) pentru a recruta și antrena zeci de mii de luptători șiiți locali și străini.

Campaniile aeriene ale Rusiei împotriva pozițiilor rebelilor din 2015 au ajutat armata siriană și milițiile susținute de Iran să recâștige teritorii întinse.

Moscova este preocupată de războiul său din Ucraina. Iranul s-a concentrat pe alte conflicte din Orientul Mijlociu, inclusiv în Liban și în teritoriile palestiniene.

Grupul armat libanez Hezbollah, un alt actor-cheie în conflictul sirian și aliat al Damascului, a fost grav slăbit după un război de un an cu Israelul.

Moscova și Teheranul au acordat cu întârziere mai mult sprijin lui Assad. Rusia a intensificat atacurile aeriene asupra zonelor controlate de militanți, iar milițiile șiite susținute de Iran s-au îndreptat spre linia frontului.

Dar nu este clar dacă acest lucru va fi suficient pentru a opri avansul HTS, o organizație considerată teroristă de SUA și aliații săi.

„Iranul are nevoie de sprijin aerian pentru milițiile și recruții săi, dar Rusia are probleme în a-l oferi din cauza Ucrainei”, a declarat Smyth.

„În plus, războiul Israel-Hamas-Hezbollah a fost extraordinar de costisitor pentru dispozitivul de comandă și control al Iranului în Siria, care se baza pe Hezbollah. Va fi însă un proces de «combustie» mai lentă decât înainte”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te