Ministerul Justiției anunță că a organizat o întrunire a „grupului de lucru pentru deoligarhizare”, din care fac parte reprezentanți ai instituțiilor de drept și a societății civile, la care s-a discutat conceptul unei legi pentru deoligarhizarea statului, aceasta fiind una dintre condițiile pe care R. Moldova trebuie să le îndeplinească pentru a putea începe negocierile de aderare la UE.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, la întrunire a fost prezentat conceptul proiectului de lege „privind limitarea influenței excesive a persoanelor cu o poziție economică și politică semnificativă în viața publică (oligarhi)”. Participanții la discuții urmează să-l examineze și să vină cu opinii și propuneri.
Ministrul Justiției la întrunirea Grupului de lucru pentru deoligarhizare.
Legea ar urma să stabilească criteriile și procedura prin care unei persoane i se va atribui statutul de oligarh, limitările și interdicțiile care vor fi impuse acestora. De asemenea, ar urma să fie modificată legislația în mai multe domenii pentru a preveni influența excesivă a persoanelor care își promovează interesele lor private.
„Deoligarhizarea statului reprezintă un angajament al guvernării față de cetățenii Republicii Moldova, în contextul aderării ca stat candidat la Uniunea Europeană”, a spus ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco.
### Vezi și... ### Chișinăul își propune să îndeplinească într-un an condițiile de pre-aderare la UEDeoligarhizarea este una din cele nouă condiții înaintate de Comisia Europeană odată cu oferirea Republicii Moldova statutului de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană.
Planul de acțiuni pentru îndeplinirea acestor condiții, aprobat de autoritățile de la Chișinău, prevedea că acest concept al legii privind deoligarhizarea urma să fie elaborat până la sfârșitul anului 2022.
Ucraina, care a primit același statut de țară candidată în iunie 2022, a adoptat o lege împotriva oligarhilor în noiembrie 2021, iar Georgia, căreia i s-a mai pus o serie de condiții, noiembrie 2022.
Experiența Ucrainei
Anterior, ministrul Justiției a spus că R. Moldova s-ar putea inspira din experiența Ucrainei în deoligarizarea statului. Potrivit legii ucrainene, oligarhi sunt considerate persoanele care îndeplinesc cel puțin trei din patru criterii:
- participă la viața politică;
- exercită o influență semnificativă asupra mass-media;
- sunt proprietari și beneficiari finali ai unei întreprinderi care deține o poziție de monopol pe piață și menține sau consolidează această poziție în decurs de un an;
- au active în valoare de peste un milion de salarii minime stabilite pentru persoanele fizice apte de muncă (puțin peste 83 de milioane de dolari).
Cine se califică acestor criterii decide Consiliul național de securitate, în frunte cu președintele Ucrainei. Oligarhilor li se interzice să finanțeze partidele politice și să participe la privatizare. Demnitarii de rang înalt, inclusiv președintele, prim-ministrul și șeful băncii centrale, trebuie să declare afacerile pe care le au cu ei.
### Vezi și... ### Ce s-ar întâmpla cu oligarhii moldoveni dacă R. Moldova ar urma calea ucraineană a „deoligarhizării”?