Președinta Maia Sandu a semnat pe 7 iulie decretul prin care Osmochescu este numit premier interimar, începând cu data de 8 iulie.
Concomitent, Alexandru Munteanu a făcut anunțul printr-o postare Facebook, fără a explica de ce se retrage înainte de vreme, deși a promis anterior că va face o „tranziție ușoară și profesionistă” către următorul șef de Guvern.
El i-a mulțumit lui Osmochescu că a acceptat această responsabilitate și i-a dorit succes: „Am toată încrederea că va asigura continuitatea activității Guvernului cu responsabilitate”.
Fotografia postată de fostul premier Alexandru Munteanu (stânga), alături de prim-ministrul interimar Eugen Osmochescu
Cine este Osmochescu?
În vârstă de 54 de ani, Eugen Osmochescu are studii în drept și în sustenabilitatea afacerilor, obținute în R. Moldova și peste hotare.
Potrivit CV-ului publicat pe site-ul Guvernului, Osmochescu a predat la Universitatea de Stat din Moldova (1998-2008) și a lucrat în calitate de jurist la proiectul reformei fiscale din anii 1995-1998, care a făcut tranziția de la sistemul fiscal specific economiei planificate la unul adaptat economiei de piață.
De asemenea, el a activat în câteva organizații internaționale, iar înainte de a deveni ministru, a fost manager de program la Corporația Financiară Internațională – o divizie a Grupului Băncii Mondiale, dedicată sectorului privat în țările în curs de dezvoltare.
De ce a plecat Munteanu?
Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia pe 3 iulie, printr-o postare pe rețele, scriind că pleacă deoarece nu-și mai poate exercita mandatul „în acord cu principiile și valorile” sale, fără să intre în detalii.
El a refuzat să ofere explicații și în prima sa apariție publică după anunț, pe 7 iulie, când a participat, alături de președinta Maia Sandu și spicherul Igor Grosu, la comemorarea victimelor deportărilor staliniste din Basarabia.
„E o istorie mai complicată. Cred că timpul va așeza lucrurile așa cum trebuie să le așeze”, a declarat Munteanu.
Totodată, el a spus că „90% din ceea ce s-a vehiculat” pe rețelele de socializare privind motivul demisiei sale „nu este adevărat”. Una dintre acele versiuni a fost că Munteanu ar fi încercat să facă ordine în instituțiile statului, inclusiv ar fi cerut demisii, dar nu ar fi fost lăsat de partidul de guvernământ, Acțiune și Solidaritate (PAS). Întrebat direct dacă a fost așa, el a refuzat să comenteze.
Your browser doesn’t support HTML5
Cum (nu) își explică Munteanu demisia
După demisia premierului, Maia Sandu a spus, într-o conferință de presă, că „speculațiile potrivit cărora Munteanu a vrut să lupte împotriva abuzurilor și nu a fost lăsat sunt false”. Ea l-a descris drept „un om de treabă”, care „are cele mai bune intenții”, însă a precizat că și-ar fi dorit ca acesta să fi fost mai implicat și să fi explicat mai bine oamenilor reformele pe care le-a propus, în special cea fiscală.
Dar demisia premierului a survenit nu doar pe fundalul nemulțumirilor legate de propunerile privind taxele și salarizarea bugetarilor, ci și a scandalului de la întreprinderea de stat MoldATSA, unde s-au descoperit, în urma unor investigații jurnalistice, numiri controversate și salarii exagerat de mari.
Ce urmează?
Odată cu demisia premierului, a devenit demisionar și interimar întreg cabinetul de miniștri. Președinta Maia Sandu urmează să aibă, cel mai probabil, în această săptămână – așa cum a declarat, negocieri cu fracțiunile parlamentare pentru desemnarea unui candidat, care își va forma echipa și o va prezenta, împreună cu programul de guvernare, Parlamentului pentru votul de încredere.
PAS, care deține majoritatea în legislativ, a spus, prin liderul său – Igor Grosu, că discută potențiale candidaturi și va anunța numele posibilului viitor premier săptămâna aceasta, iar garnitura guvernamentală nu va suferi schimbări majore.
Reprezentanții unor fracțiuni de opoziție – Partidul Socialiștilor, condus de Igor Dodon, și Mișcarea Alternativă Națională, a primarului capitalei, Ion Ceban – au anunțat că nu vor participa la consultările de la Președinție, considerându-le o formalitate inutilă, în condițiile în care PAS are suficiente voturi pentru a-și instala un alt guvern.
Termenul-limită pentru formarea noului guvern este de trei luni, adică până pe 3 octombrie. Dacă acesta nu va fi votat timp de 45 de zile de la prima solicitare, Parlamentul poate fi dizolvat, ceea ce ar duce la alegeri parlamentare anticipate.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te