„Primele victime ale acestei terori au fost elitele naționale: primarii, învățătorii, judecătorii, avocații, funcționarii, foștii membri ai Sfatului Țării, acuzați de «antisovietism». Au fost represați toți, și etnicii ruși, evrei, găgăuzi și bulgari. Regimul stalinist nu a cruțat pe nimeni”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu, înainte să anunțe minutul de reculegere.
Spicherul Grosu a accentuat că memoria acelor vremuri este importantă mai ales în contextul războiului împotriva Ucrainei purtat de Rusia care vrea să „recroiască din nou frontierele”.
Un mesaj similar a transmis și președinta Maia Sandu într-o postare pe Facebook. Sandu a scris că „lecția trecutului” trebuie reținută și, astfel, să fie respinse „orice impulsuri totalitare pe pământul nostru”.
Șefa statului crede că sacrificiul străbunilor poate fi onorat prin educarea generației tinere în spiritul libertății și pregătirea lor pentru o viață în pace, în cadrul Uniunii Europene.
- Te-ar putea interesa și: Minut de reculegere în Parlament pentru victimele foametei organizate din 1946-1947
Pe 12 iunie s-au împlinit 83 de ani de la începutul primului val din deportări din Basarabia și nordul Bucovinei, anexate de Uniunea Sovietică în urma pactului Ribbentrop-Molotov, semnat cu Germania nazistă.
Istoricii estimează că aproximativ 20.000 de oameni au fost ridicați de la casele lor și deportați în Siberia și Kazahstan. Unii istorici spun că despre cei deportați se discută mult prea puțin și într-un context prea limitat.
Tot pe 13 iunie, Partidul Social Democrat European (PSDE) a lansat un apel către autoritățile R. Moldova pentru a recunoaște oficial foametea și deportările din Basarabia drept acte de genocid. „Lecțiile istoriei trebuie învățate pentru ca astfel de drame să nu se mai repete niciodată”, se arată în demersul PSDE.
📰 Europa Liberă este și pe Google News