Ministerul de Externe condamnă „caracterul organizat al fluxului de migranți”, blocați în Belarus, la granița cu Polonia

Tabăra de migranți ilegali, majoritatea din Orientul Mijlociu, ridicată în așteptarea unei șanse de a trece din Belarus în Polonia, stat UE, Belarus, regiunea Grodno, 11 noiembrie 2021.

La aproape o săptămână de la izbucnirea crizei migranților, masați în Belarus, la granița cu Polonia în speranța de a intra în Uniunea Europeană, ministerul de Externe de la Chișinău a critcat drept „inacceptabi” caracterului „organizat al fluxului de migranți” și a cerut „ asigurarea accesului organizațiilor internaționale pentru acordarea ajutorului umanitar ”.

Joi, sute de migranți, blocați în Belarus, în frig și fără nici un ajutor umanitar, au încercat din nou să forțeze intrarea în Polonia, provocând avertismente că această criză s-ar putea transforma într-o confruntare militară.

Militari polonezi detașați la granița cu Belarus, în apropierea satului Kuznica, fotografie de la Ministerul polonez al Apărării, 11 noiembrie 2021.

De săptămâni, circa două mii de migranți, majoritatea din Orientul Mijlociu, încearcă să intre în Uniunea Europeană, traversând Belarus dar criza a luat o turnură dramatică pe 8 noiembrie când au încercat să intre în Polonia unde au fost respinși cu fermitate de forțele poloneze de graniță. Între timp, Varșovia a decretat în zonă starea de urgență, a masat în jur de 12 mii de militari și a întărit barierele de graniță cu sârmă ghimpată.

Mai multe despre regiunea de unde vin mulți dintre migranții din Belarus în blog-ul de călătorie al Sabinei Fati: „Călătoriile Sabinei, Kurdistan 2021

Varșovia a acuzat Belarus de „terorism” și organizarea unui „atac hibrid” asupra granițelor estice ale Uniunii Europene. Replica președintelui belarus Alexandr Lukașenka a venit sub forma unei amenințări că va opri gazul rusesc spre Europa.

Pe fundalul agravării situației, cancelara germană Angela Merkel a discutat pe 11 noiembrie cu președintele rus Vladimir Putin pentru a doua oară în tot atâtea zile.

„Cancelara a subliniat că această criză a fost provocată de regimul din Belarus, care folosea oameni fără apărare într-un atac hibrid asupra Uniunii Europene”, a declarat purtătorul de cuvânt Steffen Seibert într-un comunicat.

Kremlinul a spus că Putin s-a plâns lui Merkel de ceea ce el a numit acțiuni de provocare ale Statelor Unite și NATO în Marea Neagră, precum și criza migranților. Putin a acuzat, de asemenea, Ucraina de un comportament agresiv pentru că ar folosi drone în zonele de conflict din estul Ucrainei.

Criza a declanșat o nouă confruntare între Occident și Rusia, care este cel mai puternic aliat al Belarusului. Moscova a trimis bombardiere strategice cu capacitate nucleară pentru a survola Belarus pentru a doua zi la rând, într-o demonstrație de sprijin pentru Minsk și o amenințare pentru Occident.

La Națiunile Unite, Statele Unite și o serie de țări europene au condamnat Belarus, afirmând că acțiunile regimului de la Minsk pun în pericol acum stabilitatea regională.

Pe de altă parte, UE se pregătește luni să impună noi sancțiuni împotriva Belarus, în legătură cu criza migranților.