Vecina de peste Prut, România, are un scor mai bun, de 46 de puncte, dar rămâne a fi considerată printre cele mai corupte țări din UE, în vreme ce Ucraina se află mai jos, la un scor de 35 de puncte, dar e văzută ca unul din „punctele luminoase” grație unor progrese recente. În ciuda invaziei rusești, Kievul, remarcă Transparency International, a făcut pași în independența justiției și urmărirea penală a cazurilor de corupție la nivel înalt.
În Albania, țară de la care R. Moldova a împrumutat unele elemente privind reforma justiției, autorii clasamentului au remarcat că instanțele specializate anticorupție au condamnat foști miniștri, membri ai Parlamentului și primari, câștigând astfel încrederea cetățenilor.
În rândul statelor din Parteneriatul Estic, Moldova rămâne în urma Georgiei (53 de puncte), care a înregistrat un declin democratic și s-a ales cu procesul de aderare la UE suspendat și Armenia (47 de puncte), care se află la polul opus și caută să înceapă acest proces.
Lupta contra corupției, tot mai importantă
În raportul său, organizația remarcă faptul că anul trecut, R. Moldova a deschis oficial negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, iar în acest context, lupta contra corupției și consolidarea sistemului de justiție au căpătat o importanță aparte.
Chiar și așa, notează autorii, eforturile autorităților în aceste două domenii nu se potrivesc cu așteptările cetățenilor.
Raportul Transparency International notează că deși au fost adoptate mai multe legi relevante pentru combaterea corupției și consolidarea justiției, nu toate au fost justificate și consolidate suficient. Ei au dat exemplu legea care a revizuit sancțiunile pentru manifestările de corupție.
Declarațiile politicienilor, printre obstacole
În ciuda resurselor primite, cooperarea între autoritățile anticorupție rămâne a fi „insuficientă”, spun experții Transparency International. La aceasta se mai adaugă și „desele reproșuri” aduse activității acestora din partea politicienilor.
„Discursurile politice fără suport factologic dăunează legitimității autorităților anticorupție și aduce atingere principiului separării și colaborării puterilor”, se arată în raport.
Cu referire la perioada electorală a anului trecut, autorii raportului cer ca autoritățile să nu se axeze doar pe combaterea și sancționarea corupției electorale, dar și pe cazurile de utilizare ilicită a resurselor administrative în scop electoral, altfel riscă să genereze „percepția de loializare politică a poliției și autorităților anticorupție”.
În acest context, Transparency International recomandă numirea prin concurs a șefilor Inspectoratului General de Poliție și Centrului Național Anticorupție, dar și a vicepreședintelui Autorității Naționale de Integritate.
Centrul Național Anticorupție a anunțat în ianuarie că amenzile aplicate pentru coruperea electorală pasivă depășesc suma de 11 milioane de lei.
Transparency International mai remarcă că și în 2024, la un deceniu de la „furtul miliardului”, protagoniștii acestui caz rămân nepedepsiți, iar banii extrași fraudulos din sistemul bancar nu au fost recuperați.
Tot mai sus, an de an
Moldova a ocupat în clasamentul Transparency International locul 105 în lume în 2021, iar în 2022, locul 91. În 2023, a ajuns pe locul 80.
Combaterea corupției este prioritatea declarată a guvernării PAS și a președintei Maia Sandu, fiind văzută și ca parte integrantă a efortului de a adera la Uniunea Europeană, chiar dacă mulți cetățeni se plâng că lucurile se mișcă și în aceste domeniu prea greu.
De la începutul anului curent, autoritățile au lansat noi inițiative de combatere a corupției, în special celei electorale. Acestea vizează un termen mai restrâns pentru derularea investigațiilor și judecarea proceselor pe aceste cauze, dar ar putea include chiar și o o comasare a Procuraturii Anticorupție cu Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.
Indicele Percepției Corupției (CPI) este prezentat de Transparency International drept cel mai popular clasament al corupției din lume, fiind consultat prioritar, de pildă, de investitori când se hotărăsc unde să-și înceapă o afacere. Scorul fiecărei țări se bazează pe o combinație de cel puțin trei surse de date extrase din 13 clasamente și cercetări despre fenomenul corupției. Datele vin - spun autorii - de la surse prestigioase, inclusiv Banca Mondială și Forumul Economic Mondial.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te