În acest an, Republica Moldova a prezentat al 11-lea raport pe ţară în faţa Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale. De fiecare dată, ţara a primit recomandări pentru a înlătura problemele cu care se confruntă minorităţile, cum ar fi discriminarea la locul de muncă, lipsa posibilităţilor de a învăţa limba română sau reprezentarea modestă în viaţa publică şi cea politică. Recomandările sunt aceleași de fiecare dată, observă experţii în drepturile omului, însă îndeplinirea acestora întârzie.
Your browser doesn’t support HTML5
R.Moldova și eliminarea discriminării rasiale
O dată la cinci ani, orice ţară membră ONU este audiată de Comitetul specializat pe eliminarea discriminării rasiale. Este un fel de examen în timpul căruia reuşitele sau, dimpotrivă, eşecurile guvernelor sunt atent analizate. De fiecare dată, se fac un şir de recomandări care urmează să fie îndeplinite până la următoarea evaluare. În luna aprilie a acestui an, Republica Moldova, alături de Armenia şi Finlanda, au trecut printr-un asemenea examen. Directoarea adjunctă a Biroului pentru Relaţii Interetnice, Vera Petuhov, a fost la Geneva şi spune că evaluarea i-a lăsat un gust amar. În primul rând, Republica Moldova a avut doar trei reprezentanţi, spre deosebire de zece, câţi au venit din partea Armeniei şi Finlandei. În al doilea rând, pentru că s-a constatat că datele pe care le prezintă Guvernul şi cele acumulate de organizaţiile specializate în apărarea drepturilor omului se deosebesc substanţial, spune Vera Petuhov. Un exemplu elocvent îl constituie situația cetățenilor de etnie romă:
Vera Petuhov și Veaceslav Balan
„Foarte multe întrebări au fost puse pe seama la ce se întâmplă acum cu minoritatea etnică roma din Republica Moldova, având un plan de acţiuni în acest sens încă din anul 2001. Am încercat să arăt acel pozitiv ce se face în Republica Moldova, dar, din start am menţionat că niciodată un plan nu va fi implementat bine fără acoperire financiară. Dar cum poate să fie o acoperire financiară estimată foarte corect, dacă noi astăzi spunem că potrivit recensământului anului 2014 avem 9323 de romi în Republica Moldova, pe când ei susţin că în Republica Moldova sunt circa o sută două mii? Cum noi putem să facem estimări de costuri şi să prezentăm ţara dacă nu ştim care este numărul romilor în Republica Moldova?”
În ce priveşte discriminarea rasială, experţii Comitetului ONU din acest domeniu constată că infracţiunile motivate de ură în continuare sunt cercetate superficial. Ei s-au arătat îngrijoraţi şi de faptul că în discursurile publice, unii politicieni îşi permit să utilizeze un limbaj rasist şi discriminatoriu.
Participanți la dezbaterea despre recomandările Comitetului ONU pentru eliminarea discriminării rasiale
Omul de afaceri şi politicianul Renato Usatîi, liderul Asociaţiei „Moldova Mea”, Fiodor Ghelici sau fostul ministru al Securităţii Anatol Plugaru sunt doar câţiva politicieni somaţi să-şi ceară scuze în public pentru ceea ce experţii anti-discriminare de la Chişinău au constatat că este „rasism, xenofobie şi alte forme intolerante de exprimare”.
În plus, constată membrul Consiliului pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii, Andrei Brighidin, tocmai oamenii legii sunt cei care deseori nu atrag atenţie la infracţiunile comise din cauza urii sau prejudecăţii:
„Sub aspectul conţinutului, de exemplu, a prevederile din Codul Penal, de principiu, permit organelor de drept să ia în considerare cel puţin pe criteriu de rasă şi etnie. Cu regret, constatările şi statisticile care există în domeniu relevă faptul că poliţia, procuratura şi ulterior instanţele de judecată tind să nu atragă atenţia asupra infracţiunilor motivate de prejudecată sau prejudecata ca motiv de comitere a acestor infracţiuni.”
Your browser doesn’t support HTML5
De la ură până la crimă...
Comitetul ONU s-a mai arătat îngrijorat de numărul foarte mic de plângeri privind discriminarea rasială, or, asta nu înseamnă neapărat absenţa acestor cazuri ci, mai degrabă, efectul unor bariere care împiedică oamenii să le facă publice. Experţii în drepturile omului prezenţi astăzi la dezbatere au observat că recomandările organizaţiilor internaţionale se repetă an de an. Despre ce vorbeşte aceste lucru? Despre faptul că autorităţile nu le dau importanţa cuvenită şi că nu sunt suficient de motivate ca să le soluționeze, făcându-şi astfel un mare deserviciu.