În jurul conflictului transnistrean a apărut o atmosferă de realism, sprijinită de Rusia, care pas cu pas conduce spre o integrare de facto, scrie Thomas de Waal, pentru Carnegie Europe. Guvernul moldovean este prudent, dar există oportunități pentru o implicare internațională mai activă, afirmă autorul. Ce fel de stat vrea să fie Republica Moldova și cum se înscrie regiunea transnistreană în această viziune, se întreabă de Waal. În timp ce răspund la aceste întrebări, se creează un spațiu în care cetățenilor și economiei acestei regiuni să se integreze într-o lume de care a fost izolată de circa 25 de ani.
Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei cu Natalia Sergheev
Atacurile președintelui Igor Dodon la adresa României sunt un semnal prost pentru acesta, retorica antiromânească a președintelui îl va izola și mai mult pe plan internațional, consideră comentatorul politic Vlad Țurcanu, citat de Radio Chișinău. „Oricât de tulburi ar părea vremurile pe care le trăim, în care a revenit în prim-plan politicile izolaționiste și naționaliste, orice politician serios din Europa sau Statele Unite îl va categorisi pe Igor Dodon după această ieșire stridentă și necuvenită, la capitolul „și alții”.” Fostul consilier prezidențial Vlad Țurcanu, a atenționat că această atitudine este admisă, chiar întreținută de factori decizionali de primă mărime și de anumite instituții ale statului.
România urmărește până la fiecare leu modul cum sunt cheltuiți banii pe care îi acordă Republicii Moldova, a declarat ambasadorul României la Chișinău, Daniel Ioniță, citat de IPN. Potrivit lui, proiectele pe care le dezvoltă România în Republica Moldova sunt destinate tuturor cetățenilor Moldovei, indiferent de limba pe care o vorbesc, etnia sau locul în care trăiesc. „Asta a fost o condiție pe care am încercat să o punem și să o urmărim, o condiționalitate pe care am urmărit-o cu strictețe”, a adăugat Daniel Ioniță.
Declarațiile de unire întăresc electoratul pro-unionist, dar vor fi şi element central pentru partidele pro-ruse din Republica Moldova, a declarat Sebastian Rusu, jurnalist de politică externă, pentru portalul Europunkt.ro. El afirmă că declaraţiile de Unire cu România adoptate de câteva zeci de consilii locale din Republica Moldova au stârnit un interes mai mare decât obicei pentru evoluţiile politice de peste Prut: „Scena politică de la Chişinău rămâne însă în continuare o necunoscută pentru majoritatea publicului din România astfel încât îi este greu să evalueze ştirile venite din Republica Moldova.”
Alegerile anticipate pentru primăria Chișinău au distrus unitatea blocului PAS/PPDA, scrie jurnalistul Victor Nichituș pe blogul său. În opinia lui, mărul discordiei politice moldovenești a strânit egoismul liderului PPDA, Andrei Năstase, care și-a anunțat candidatura pentru fotoliul de primar al Chișinăului. „Partidul Democrat a oferit dreptei politice ajutor, Năstase l-a refuzat. Rezultatul acestui refuz este acela că o eventuală pierdere a primăriei Chișinău, nu poate fi pusă pe seama lui Plahotniuc.”
Bugetul de stat şi bugetele locale pierd anual sute de milioane de lei care ajung în buzunarele unor escroci, a declarat vicepreşedintele Platformei Demnitate şi Adevăr, Alexandru Slusari, citat de Jurnal.md. Vorbind despre situaţia cu terenurile care se află în proprietate publică, el afirmă că: „Este o crimă economică, ascunsă sub paravanul neglijenței în serviciu.” Slusari spune că pentru a rezolva aceasta problema e nevoie doar de voinţă politică şi câteva luni de lucru tehnic.
Fiind ignorat total la nivel internaţional, Dodon încearcă să se bage în seamă singur, scrie Alexandru Vakulovski într-un editorial pentru Deschide.md. Autorul face referire la declarația președintelui Republicii Moldova care a promis că va face demers la ONU și Consiliul Europei pentru a se expune pe marginea acțiunilor României în R. Moldova: „Părerea mea e că bine face. Acum se va “pozorî” şi internaţional, dacă tot şi-o cere. Va păţi ca atunci când s-a pornit la Merkel, dar a ajuns la Marchel.”