Într-un briefing de presă susținut pe 28 februarie, Alaiba a spus că printre produsele cu „mare potențial de export” în aceste țări se numără vinul, băuturile spirtoase, strugurii și fructele proaspete, mierea naturală, ambalajele, încălțămintea și îmbrăcămintea.
„Produsele noastre cuceresc an de an piața Uniunii Europene, iar acum e rândul piețelor EFTA”, a spus Alaiba, care deține și funcția de ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării.
Oficialul a precizat că liberalizarea comerțului din 1 aprilie curent cu țările EFTA, vine după ce toate aceste state au încheiat procedurile de ratificare, iar acordul de liber schimb va intra oficial în vigoare.
Alaiba a mai adăugat că în ultimii ani, piețele Elveției, Norvegiei, Islandei și Lichtensteinului au fost destinația pentru 31% din exporturile moldovenești de piese pentru încălzitoare și 30% din exporturile de panouri de comandă numerică.
- Vezi și: Podcastul „În esență...” | De la o „creștere anemică” de 2% la „dublarea” economiei moldovene?
În 2023, Moldova a exportat produse în valoare de 33,3 milioane de dolari pe piețele statelor care fac parte din EFTA, organizație care a fost înființată în 1960.
Vicepremierul mai susține că liberalizarea comerțului cu țările EFTA va deschide și oportunități de dezvoltarea pentru vânzările online.
„Comerțul electronic în Moldova este în continuă dezvoltare, cu o creștere anuală a vânzărilor online de peste 30%. De aceea, acordul EFTA deschide oportunități mari în acest sector”, a spus Alaiba.
Autoritățile moldovene spun că piețele EFTA deși sunt de dimensiuni mici, au venituri semnificative în comparație cu piețele de export deja existente ale Moldovei: acestea au consumatori cu venituri ridicate și capacitate de plată, sectoare agricole și de producție avansate și servicii moderne.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te