Două evenimente publice desfăşurate astăzi - o conferinţă oranizată de Asociaţia pentru Politică Externă şi un club de presă ţinut de Delegaţia UE de la Chişinău - au oferit guvernării, dar şi reprezentanţilor UE ocazii bune să explice cum au fost sau ar trebui să fie înţelese mesajele summitului cu statele partenere din Sud-Estul Europei care tocmai s-a ţinut zilele trecute la Bruxelles. Importante clarificări au fost aduse însă şi în chestiunea ce ţine de dependenţa între asistenţa macrofinanciară a UE şi sistemul electoral mixt pe care puterea de la Chişinău scontează să-l aplice la viitoarele alegeri parlamentare.
Faptul că liderii coaliţiei guvernamentale nu vor da înapoi în privinţa sistemului electoral mixt, pe care l-au adoptat împreună cu socialiştii şi în ciuda criticilor UE, este ceva ce toată lumea a înţeles demult, dar a fost repetat astăzi cu hotărâre de spicherul democrat, Andrian Candu, o figură-cheie din arcul de guvernământ:
„Schimbarea sistemului electoral este un fapt împlinit, nu mai revenim la această decizie”, a spus cu fermitate spicherul la o conferinţă organizată astăzi de Asociaţia pentru Politică Externă, în faţa unei asistenţe vaste ce a cuprins de la politicieni şi lideri de opinie locali, până la diplomaţi europeni, în frunte cu ambasadorul UE, Peter Michalko.
Conferinţa, ajunsă la a 5-a ediţie, dezbate anual priorităţile de pe agenda moldoveană de reforme europene. Andrian Candu a făcut declaraţia după ce unul din fondatorii Asociaţiei organizatoare a evenimentului, fostul premier Ion Sturza, cunoscut pentru neîncrederea cu care tratează voinţa de a se europeniza a actualei puteri de la Chişinău, sugerase că anume renunţarea la sistemul mixt ar fi ceea ce l-ar convinge de contrariul:
Ion Sturza (stânga)
„Pentru mine ar fi anunţul de amânare a reformei electorale pentru următorul ciclu electoral, doi - condamnarea rapidă a autorilor, dar şi a beneficiarilor jafului bancar şi recuperarea în 2018 a 10% din ce a fost furat... Şi două elemente la desert - numirea la CNA a dnei Coveşi (Laura Codruța Kövesi, actualul procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) din România), că oricum nu i-a rămas mult să rămână în România, şi doi – stoparea retransmiterii la Chişinău a ORT şi NTV (două posturi TV ruse, considerate a fi vârful de lance al propagandei ruse)”.
Participanți la Forum, (de la stânga la dreapta) Ana Mihailov - Fundația Fiedrich Ebert, ministrul de externe Andrei Galbur, Andian Candu, Peter Michalko
Dacă au existat totuşi anumite neclarităţi până acum legate de atitudinea UE faţă de schimbarea sistemului electoral în R. Moldova, acestea au ţinut de întrebarea dacă „va înghiţi” ea sau nu gestul cel puţin „neprietenesc” din partea unei guvernări ce supraviețuiește economic graţie sprijinului european şi dacă va oferi sau nu asistenţă macrofinanciară de 100 de milioane de euro, promisă anterior pentru anumite reforme, dar condiţionată ulterior şi cu aducerea acestui sistem în concordanţă cu obiecţiile celor mai importante două instituţii europene în materie de alegeri – Comisia de la Veneţia şi ODIHR/OSCE.
Clarificarea pe care a adus-o summitul de săptămâna trecută, sau mai exact contactele din marginea reuniunii dintre oficialii moldoveni cu cei europeni, a fost că decizia va fi precedată de o evaluare pe care UE o va face în această chestiune în luna februarie, înainte de a elibera sau nu prima tranşă din ajutor.
Astăzi, Peter Michalko, ambasadorul UE, a fost întrebat care anume vor fi indicatorii de care vor depinde rezultatele acestei evaluări:
Peter Michalko
„Trebuie să vedem că există progrese, nu regrese în domeniul justiţiei, că oamenii sunt trataţi egal, că nu există atitudine selectivă din partea justiţiei, adică că nu există atitudini diferite pe cazuri similare; să nu vedem folosirea excesivă a acelor elemente negative ce au fost criticate şi de Consiliul Europei în ce ţine de drepturile omului, mă refer la folosirea prea des a arestului preventiv; să vedem şi în domeniul politic tratament egal faţă de participanţii la alegeri, acces egal la mass media publică, acces egal la dreptul de a candida; să nu vedem fenomene, ca cele ce au fost criticate şi în trecut, ce ţin de finanţarea campaniilor şi candidaţilor; şi, sigur, un domeniu foarte important - starea de lucruri în media independenţă. Cuvântul cheie aici este pluralismul. Să fie acceptată multitudinea de idei, să existe media independente, care să aibă acces egal la piaţa de publicitate. Toţi aceştia sunt indicatori foarte importanţi pentru noi. Iar procesul de evaluare va fi foarte complex şi orice element din cele pomenite mai sus va avea un rol în acea evaluare. Deocamdată, fenomenele negative pe care le observăm în aceste domenii sunt mai multe decât cele pozitive.”
Este greu de în înţeles cum se va raporta în continuare puterea de la Chişinău la părerea UE, după ce chiar şi urmare a acestor clarificări ale ambasadorului european, spicherul Andrian Candu a insistat că nota cu adevărat relevantă pentru prestaţia autorităţilor la capitolul justiţie şi stat de drept ar veni de la investitori, care, spune spicherul, ar fi dat năvală în R. Moldova, în acest an, nu din altă parte.