Moldova între modificările climatice și promovarea „economiei verzi” (VIDEO)

Uniunea Europeană ar vrea ca țările Parteneriatului Estic și locuitorii lor să acorde mai mută atenție mediului ambiant și să reducă poluarea, inclusiv emisiile de gaze nocive. Astăzi, la Chișinău, a fost lansat proiectul ecologic EU4Climate, realizat de PNUD Moldova, pentru a informa mai bine oamenii despre ce poate face fiecare dintre noi și a sprijini autoritățile să îmbunătățească politicile și legile în vigoare.

Moldova între modificările climatice și promovarea „economiei verzi”

Atunci când alege să-și cumpere o mașină la mâna a doua, mai veche de zece ani, să folosească becuri ieftine cu filament sau ignoră etichetele energetice atunci când procură aparate electrocasnice, fiecare consumator contribuie indirect la creșterea gazelor cu efect de seră și la fenomenul numit încălzirea globală.

Experții de mediu regretă că oamenii se mobilizează mai greu când vine vorba de o cauza percepută drept una în abstractă, și asta pentru că schimbările climatice nu produc consecințe imediate și de proporții catastrofale.

Dar de la asta schimbările nu sunt mai puțin nefaste, spune coordonatorul național al proiectului EU4Climate în Republica Moldova, Marius Țăranu:

„Încălzirea globală noi o simțim în fiecare an, în special în perioada de schimbare a anotimpurilor. Putem observa că,

practic, nu avem luna aprilie pe care am avut-o cu 30 de ani în urmă, din iarnă deja trecem în vară. Temperaturile de afară sunt extrem de mari. La fel se întâmplă în perioada de vară. Dacă anterior lunile mai, iunie erau luni în care aveam precipitații îndeajuns, acum avem fenomene când în decursul unei luni nu avem defel ploaie. Se produce schimbarea climei nu doar prin creșterea temperaturilor la nivelul solului, dar și prin creșterea temperaturilor la nivelul solului, dar și prin extreme. Frecvența acestor fenomene, din păcate, crește de la an la an.”

După ce a ratificat în 2017 Acordul de la Paris, tratat ce și-a

propus să încetinească încălzirea globală, Republica Moldova s-a angajat ca până în anul 2030 să reducă emisiile de gaze cu cel puțin 64% față de anul 1990. Reducerea emisiilor de gaze este la latitudinea fiecărei țări. Acordul de la Paris nu prevede pedepse, ci doar va permite cetățenilor să vadă cum își îndeplinesc guvernele angajamentele asumate.

Republica Moldova, la fel ca și alte state Parteneriatului Estic vor beneficia în următorii ani de sprijin european, inclusiv financiar, pentru a-și moderniza economia ca să devină mai inofensivă pentru mediul înconjurător, spune coordonatorul național al proiectului EU4Climate, Marius Țăranu:

„În Republica Moldova, trei sectoare se consideră cei mai mari poluatori. Este vorba de sectorul energie, în care este inclus sectorul transporturi, pe locul doi este sectorul agriculturii și pe locul trei managementul deșeurilor.

Deci, aceste trei sectoare ar fi prioritare. Dar, fiecare cetățean la combaterea schimbărilor climatice și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În primul rând este foarte simplu să schimbăm lămpile incandescente pe care le avem cu toții în casă cu cele eficiente din punct de vedere energetic. Alt lucru care putem face este sădirea arborilor, pentru că arborii au capacitatea de a capta bioxidul de carbon și de a reduce astfel emisiile de gaze cu efect de seră.”

Piatra de încercare pentru statele din Europa de Est îl reprezintă domeniul transportului. Țări ca Republica Moldova sau Ucraina abundă în mașini poluante, la mâna a doua, o bună parte cu motoare diesel, pe cale de a fi interzise oficial în mai multe orașe europene.

Argumentul ecologic cu greu poate rezista în fața celui economic, mai ales în cazul cetățenilor cu venituri modeste, constată Sergiu Gaibu, de la Centrul analitic Expert-Grup, însă aici intervine rolul statului:

„Este important ca cel puțin să fie respectate cerințele de mediu, să fie probabil taxate un pic mai mult, chiar și combustibilul pentru motoarele diesel, pentru a descuraja cel puțin utilizarea intensă a acestor automobile și a încuraja alte metode de deplasare. Benzina este totuși mai puțin nocivă față de motoarele bazate pe diesel și, desigur, automobilele hibrid și automobilele electrice care, din păcate, chiar să dorească populația le achiziționeze în cantitate mare, dar rețeaua de alimentare, aspectele ce țin de deservirea acestor automobile încă sunt la nivel incipient și necesită, indiscutabil, un sprijin din partea Guvernului.”

Anul trecut, guvernul moldovean a aprobat așa numitul program de promovare a „economiei verzi” care prevede, între altele, interzicerea importului de mașini mai vechi de 7 ani, restricționarea circulației autovehiculelor, inclusiv a transportului public mai vechi de 15 ani şi trecerea treptată la transportul ecologic.