Suntem în pre-ziua unei noi runde de negocieri în formatul 5+2 pe problematica transnistreană. Discuţiile vor avea loc începând de marţi, 8 octombrie, la Bratislava, iar autorităţile de la Chişinău se confruntă cu criticile opoziţiei care spune că se pregătesc cedări periculoase. Îi dăm cuvântul astăzi vice-preşedintei Parlamentului, deputatei democrate Monica Babuc, membră a mecanismului de coordonare pe problematica transnistreană.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: Monica Babuc
Europa Liberă: Liderul Partidului Democrat, Pavel Filip, i-a cerut miercuri prim-ministrei Maia Sandu să dea publicității documentele care ar fi pregătite pentru a fi semnate la reuniunea de la Bratislava. A afirmat dl Filip că ar exista pericolul „introducerii unui sistem de garanții în dezavantajul Republicii Moldova”, că „se încearcă a crea două entități de drept distincte”. Aţi putea să ne explicaţi pe ce anume se bazează Pavel Filip, când face astfel de afirmaţii?
Deptata Monica Babuc (PD) în mai 2019
Monica Babuc: „Vă mulțumesc pentru invitație în această emisiune. Într-adevăr, fac parte din acest mecanism creat de Guvernul Republicii Moldova care ține de reglementarea conflictului transnistrean și la 26 septembrie curent Guvernul Republicii Moldova a remis Parlamentului un draft de declarație care ar urma să fie discutată la summitul de la Bratislava în formatul „5+2” și în 3 octombrie am participat la prima ședință a acestui mecanism, în calitate de membru, la care au participat, așa cum am văzut, reprezentanții mai multor fracțiuni din Parlamentul Republicii Moldova, dar și reprezentanții Guvernului Republicii Moldova, ai Serviciului de Informație și Securitate, ai altor entități guvernamentale, acest mecanism fiind prezidat de viceprim-ministrul pentru integrare dl. Vasile Șova.
Din start vreau să spun că nu-mi atribui calitatea de expert în acest domeniu, fiind delegată din fracțiune, dar, într-adevăr, vreau să subliniez că în adresarea sa către dna Maia Sandu, liderul Partidului Democrat și ex-ministrul Republicii Moldova dl Pavel Filip a lansat câteva întrebări punctuale raportate la acest summit, pentru că proiectul de declarație despre care vorbim că ar fi trebuit să fie discutat la Bratislava a fost discutat în ședința din 3 octombrie la Guvern în cadrul acestui mecanism. Și acest proiect de declarație a ridicat mai multe întrebări pentru membrii săi.”
Europa Liberă: Cum ar fi?
Monica Babuc: „În primul rând, vreau să vă spun că această ședință s-a ținut într-o atmosferă de lucru, nu a pus în primul rând, cel puțin o oră în care am asistat eu la această ședință, chiar de la început în discuții conținutul acestei declarații, ci a fost dat citirii de către dl Șova proiectul ordinii de zi a summitului cu vreo 17, dacă nu greșesc, puncte. Acest lucru a durat cam o oră, pe când conținutul acestei declarații urma să fie discutat tocmai la sfârșitul acestei ședințe, ceea ce nu mi se pare foarte corect, pentru că documentele sunt cele mai importante care urmează a fi aprobate acolo.
Mai departe ceea ce se discută sau întrebarea care apare este:
De ce acest document urmează să fie semnat de cele cinci părți ale mediatorilor și observatorilor, fără participarea Republicii Moldova la această semnare? ...
de ce acest document urmează să fie semnat de cele cinci părți ale mediatorilor și observatorilor, deci vorbim de OSCE, Federația Rusă, Ucraina, Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, fără participarea Republicii Moldova la această semnare? În mare se acreditează ideea că un document care privește o chestiune strategică pentru viața statului independent și suveran Republica Moldova, adică rezolvarea conflictului transnistrean este discutat sau este creat un precedent în care se propune un draft de document care nu a fost discutat cu Republica Moldova și în general a fost creat nu știu unde.
La întrebarea mea: cine este autorul acestui proiect al declarației, care ne-a fost, apropo, remis doar în limba rusă, nu și în limba română, limba de stat a țării noastre?, dl Șova a răspuns: „Puteți să considerați - acesta a fost răspunsul mot à mot -, puteți să considerați că autorul acestui proiect sunt eu și că el a fost alcătuit pentru a înlocui o platformă de discuție înainte de summit”.”
Europa Liberă: Dna Babuc, am reuşit aseară târziu să vorbim și cu dl Kulminski, consilierul premierului Maia Sandu pe politica externă.
### Vezi și... ### Vladislav Kulminski: O strategie în rezolvarea chestiunii nistrene abia urmează să fie discutată și agreată
Monica Babuc: „Nu l-am văzut atâta timp cât eu eram la ședință pe dl Kulminski.”
Europa Liberă: Dar l-am întrebat și pe d-lui despre această declarație, un text a fost publicat și de presă. O să vedem exact dacă e vorba de aceeași declarație, dar uitați-vă ce ne-a spus d-lui.
Monica Babuc: „Da.”
Vladislav Kulminski
Vladislav Kulminski: „Acest așa-numit „proiect de declarație” niciodată nu a fost propus spre semnare la Bratislava și nu va fi semnat la Bratislava, nici nu va fi pus pe masa negocierilor. De fapt, declarația aceasta era, a circulat pe interior, dar, după o examinare mai atentă în cadrul Guvernului, declarația respectivă a fost respinsă și nu va fi propusă nimănui.”
Europa Liberă: Totuși se pregătește vreun document pentru această rundă de negocieri?
Vladislav Kulminski: „Desigur, ca de obicei, ca și după fiecare rundă de negocieri, probabil că va fi semnat un protocol de nivel tehnic, dar nu și de nivel global. Acolo nu se va vorbi despre statut, despre negocieri politice sau despre altceva; va fi mai mult vorba despre problemele care sunt discutate în cadrul negocierilor deja de foarte mult timp.”
Europa Liberă: Totuși revin la acest proiect, pentru că, dacă el a apărut, probabil exprimă viziunea cel puțin a unei părți a guvernării, probabil a Președinției. Ce puteți să ne spuneți despre asta?
Vladislav Kulminski: „Problema este că, de fapt, în cadrul coaliției de guvernare nu a fost discutată sau nu a fost abordată problema reglementării transnistrene și desigur că sunt viziuni, haideți să spunem, diametral opuse. Și eu cred că această discuție sau această dezbatere abia urmează să aibă loc.”
Europa Liberă: Ceea ce am auzit cu Dvs. împreună înseamnă că ar fi vorba de un proiect de lucru, de fapt. Ce credeți Dvs.?
Monica Babuc: „Știți, pe mine mă cam – cum să vă spun? – pun în gardă asemenea formulări, „proiect de lucru”. Eu nu l-am văzut,
Întrebat fiind dl Șova de către noi: care este poziția, în general, a comisiei, conducerii Guvernului, a prim-ministrei Sandu în raport cu acest document, dânsul a răspuns evaziv, că nu există o unitate de opinii, dar nu a spus că este cineva neapărat împotrivă...
adevărat, pe dl Kulminski la ședința din 3 octombrie în cadrul mecanismului, chiar dacă dânsul este printre membrii anunțați ai acestui mecanism. Și mai mult decât atât, întrebat fiind dl Șova de către noi: care este poziția, în general, a comisiei, conducerii Guvernului, a prim-ministrei Sandu în raport cu acest document?, dânsul a răspuns evaziv că nu există o unitate de opinii, dar nu a spus că este cineva neapărat împotrivă ș.a.m.d.”
Europa Liberă: Da, e limpede, dar propriu-zis acest text cu ce trezește neîncredere?
Monica Babuc: „Deci, trezește neîncredere, în primul rând, cu aceea că nu se știe cine este autorul acestui document, deci nu există o opinie unică a conducerii Guvernului și a unui viceprim-ministru pentru integrare pentru repartizarea unui text, inclusiv către Parlament și alți membri ai mecanismului și atunci nu înțeleg de ce acest text a trebuit să fie multiplicat și remis nouă.”
Europa Liberă: Dar dl Filip zice că se încearcă crearea a două entități de drept distincte. Cu ce anume?
Monica Babuc: „Atunci când se acreditează ideea acordării Transnistriei drepturi egale de negociere cu Republica Moldova, tocmai acest lucru se are în vedere, pentru că se știe foarte bine că drepturile unui stat suveran și integru, care este Republica Moldova, se bazează pe art. 1 din Constituția Republicii Moldova, care prevede suveranitatea, integritatea și unitatea teritoriului Republicii Moldova. Prin urmare, atunci când discutăm despre înaintarea unei declarații care se preocupă de statutul regiunii transnistrene și rezolvarea conflictului transnistrean, deci accentele trebuie puse în baza Constituției Republicii Moldova, în baza legii din anul 2005, care prevede statutul și modalitățile propuse de statul Republica Moldova în rezolvarea acestui conflict și niciun mecanism supranațional juridic care este într-un fel acreditat de această declarație și care într-un fel propune și acreditarea ideii că partea transnistreană ar avea aceleași drepturi în negocieri și o structură de drept care ar avea și ea statut de drept în acest proces de reglementare a conflictului transnistrean nu poate fi acceptat.”
Europa Liberă: Da, e limpede. Dna Babuc, când Partidul Democrat era la guvernare, felul cum acţiona în raport cu problematica transnistreană era la fel criticat, vă amintiţi bine acest lucru. Mulţi vedeau în abordarea democraților un fel de recunoaștere a unor atribuții statale înainte de elaborarea statutului, înainte de demilitarizare, democratizare a regiunii. Cum aţi descrie Dvs. felul cum era abordată această chestiune pe timpul guvernării democrate și ce s-a schimbat acum?
Monica Babuc: „Eu vreau să repet că nu pot să mă pronunț în
Nu pot să mă pronunț în calitate de expert, dar în calitate de membru al Guvernului Filip nu sunt absolut de acord cu afirmarea ideii că noi am fi acreditat la fel ideea de responsabilități statale ale părții transnistrene în procesul de negocieri...
calitate de expert, dar în calitate de membru al Guvernului Filip nu sunt absolut de acord cu afirmarea ideii că noi am fi acreditat la fel ideea de responsabilități statale ale părții transnistrene în procesul de negocieri.
Ceea ce vreau să vă spun este însă că în perioada Guvernului Filip negocierile legate de drepturile omului în regiunea transnistreană, de modul de interacțiune a cetățenilor simpli din Transnistria cu realitățile și cu problemele de viață cu care se confruntă se rezolvau într-o manieră echitabilă și în spiritul valorilor europene.
Eu vorbesc aici și despre apostilarea documentelor de studii care a fost făcută în premieră în cadrul Guvernului Filip și atunci documentele care au fost elaborate de instituțiile de studii din Transnistria erau nu că recunoscute, dar apostilate prin mecanismele de stat ale Republicii Moldova pentru a oferi tinerilor de acolo posibilități de a se afirma un pic mai ușor decât așa cum este acum, când aceste documente de studii nu sunt realizate.”
Europa Liberă: Pe de altă parte, dna Babuc, noul Guvern la câteva săptămâni după ce s-a instalat a acuzat Guvernul Filip că, de fapt, transformase regiunea transnistreană într-un fel de offshore și instalase un fel de trafic de contrabandă prin regimul duty-free, vă amintiți acea acuzație.
Monica Babuc: „Dna Barbăroșie, eu vreau să neg vehement această acuzație a noii guvernări care nu este bazată, ca și foarte, foarte multe afirmații ale sale lipsite complet de argumente și vreau să vă spun că faza de securizare definitivă a frontierelor Republicii Moldova prin Transnistria care tocmai că lupta cu modul în care această regiune este percepută ca o regiune sau o gaură neagră în ceea ce privește mișcările de contrabandă sau alte mișcări economice și politice din această zonă, care erau necontrolate, s-au produs tocmai în perioada Guvernului Filip, pentru că bunele relații care existau cu Ucraina acolo, mecanismul comun de control al frontierei din Ucraina tocmai securiza și reducea la minimum acest risc din gaura neagră care era pe atunci Transnistria. Că acest lucru nu a fost definitiv, bineînțeles că nu cred că, după 20 și ceva de ani, într-un an-doi se putea realiza o schimbare radicală a acestei situații.”
Europa Liberă: Da, e limpede. Ultima întrebare, dna Babuc.
Monica Babuc: „Da.”
Europa Liberă: Ce ar trebui să se întâmple, în opinia Dvs., la Bratislava ca opoziția, Partidul Democrat să fie mulțumit?
Monica Babuc: „Cel puțin, la început trebuie să fie foarte clare
Trebuie să fie date răspunsuri foarte clare la întrebarea liderului Partidului Democrat, care este statutul mecanismului creat de către noul Guvern și trebuie să existe o transparență și de dorit o unitate a părților noii guvernări în abordarea conflictului transnistrean ...
regulile jocului în următorul timp în ceea ce privește reglementarea conflictului transnistrean. Astfel trebuie să fie date răspunsuri foarte clare la întrebarea liderului Partidului Democrat, care este statutul mecanismului creat de către noul Guvern și trebuie să existe o transparență și de dorit o unitate a părților noii guvernări în abordarea conflictului transnistrean care, repet încă o dată, trebuie să fie bazat în strictă corespundere, în temeiul Constituției Republicii Moldova și al legislației.”
Europa Liberă: Iar declarația înțeleg că nu ar avea loc?
Monica Babuc: „Declarația categoric nu; în primul rând, dacă ați vedea textul, ați vedea că nicăieri acest text al declarației sau proiectului de declarație nu conține formula Constituția Republicii Moldova.”
Europa Liberă: L-am văzut. Nu știu dacă e autentic. L-ați văzut Dvs.? L-a publicat o instituție media. E autentic?
Monica Babuc: „Eu nu am văzut ceea ce vorbiți Dvs. de publicat, dar eu l-am primit personal în calitate de membru și, fiind expediat de Cancelaria Guvernului sau de Cancelaria viceprim-ministrului la Cancelaria Parlamentului Republicii Moldova, nu am cum să nu-l privesc ca pe unul autentic și acest lucru nu numai că creează dubii vizavi de modul în care actuala guvernare vede reglementarea conflictului transnistrean și discuția lui de mai departe la summitul de la Bratislava, dar pune foarte multe semne de întrebare vizavi în general de capacitatea noii guvernări de a aborda problemele-cheie din viața Republicii Moldova în cazul în care un document este remis de un viceprim-ministru al Guvernului pe reintegrare, iar consilierul pe probleme politice al primului ministru, care este și membru al acestui mecanism, spune că declarația, de fapt, nu a fost discutată între părțile alianței, nu va fi discutată la summitul de la Bratislava și nu are niciun fel de pârghii juridice pentru ca acest lucru să fie discutat; e fără precedent.”