Morminte deschise și morții de război dispăruți din Kosovo
Un cenotaf, adică un mormânt gol, din satul Krusha e Vogel, în sudul Kosovo, este rezervat rămășițelor celor morți sau dispăruți în război. Trupurile a 61 de persoane nu au fost încă găsite, la mai bine de două decenii după ce forțele sârbe au ucis etnici albanezi într-un masacru care a avut loc în 1999.
Peste 110 morminte goale au fost descoperite în cimitirul Krusha e Vogel din apropierea orașului Prizren pentru a marca Ziua Internațională a Persoanelor Dispărute la 30 august.
Un șir de morminte goale în Krusha e Vogel.
În acea zi sumbră, peste 100 de bărbați au fost adunați într-o casă din sat, au fost împușcați cu arme de foc și, după aceeea, casa în care se aflau cadavrele a fost incendiată.
În legătură cu acest masacru, Darko Tasic, un fost membru al miliției sârbe, a fost condamnat la 11 ani de închisoare în Kosovo.
Cu toate acestea, condamnarea lui se referă exclusiv la profanarea rămășițelor victimelor și la jaf, și nu la actul de crimă în sine.
Între cimitirele care conțin nume, plăci comemorative și flori, există spații goale, fără nume, fără flori și cu numere săpate în beton.
Ar putea amplasate morminte goale și în satul din apropiere, Krusha e Madhe, unde aproximativ 60 de persoane au rămas neidentificate în urma masacrului care a avut loc acolo. Această tragedie a avut loc în același timp cu cea din Krusha e Vogel.
Mormântul gol al lui Tafil Ibishi la Vushtrri, Kosovo
Tafil Ibishi, care locuia în satul Bajgora din Mitrovica, nordul Kosovo, a dispărut în zilele premergătoare împlinirii vârstei de 55 de ani, pe 2 mai 1999.
Bashkim Ibishi spune că tatăl său, Tafil, a fost separat de grupul albanez kosovar în vecinătatea satului Studime, în zona Vushtri. Acest grup fugea spre Albania din cauza atacurilor forțelor sârbe. Martorii oculari relatează că el a fost împușcat mortal împreună cu alți peste 100 de civili într-un incident numit acum Masacrul de la Studime.
Bashkim a crezut că a descoperit rămășițele tatălui său lângă locul unde a fost ucis. Dar analizele ADN făcute cu aproximativ opt ani în urmă au demonstrat că acele resturi aparțineau altcuiva. Astfel, Tafil este acum considerat dispărut, iar mormântul său este deschis.
Bashkim spune că nu se va odihni până nu-și va găsi tatăl. „M-am simțit foarte rău și mă voi simți așa până când voi găsi rămășițele tatălui meu”, spune el.
Mehdi Ahmeti stă lângă mormântul gol al bunicii sale dispărute, Hamide Ahmeti, în Rezalle, Skenderaj. Hamide, care avea atunci 82 de ani, a fost văzută ultima dată pe 5 aprilie 1999.
În timpul uneia dintre acțiunile militare ale forțelor sârbe din apropiere, ea era acasă cu alte femei și copii. Potrivit nepotului lui Hamide, Mehdi, forțele sârbe evacuau forțat civili din casele lor în acea zi.
Un sătean pe nume Ibush Deliu s-a oferit să o transporte pe Hamide imobilizată într-un scaun cu rotile, pentru că altora nu aveau puterea fizică să o ajute. În timp ce cadavrul său a fost descoperit câteva zile mai târziu, trupul lui Hamide nu a fost niciodată găsit.
Mehdi își exprimă disconfortul și durerea cu vizitele la mormântul liber. „Venim aici des, dar nu avem nicio motivație sau motiv să ne vizităm, știind că nu există rămășițe sau ceva de genul”.
Până în ziua de azi, el încă se gândește la posibilele soarte care au avut-o pe Hamide. "Poate că s-a înecat, sau a fost agresată fizic, sau poate că a fost lovită de un vehicul blindat. Destinul ei, atât în ziua respectivă, cât și astăzi, rămâne învăluit de incertitudine", a spus el.
Mormintele goale așteaptă persoane dispărute în Krushe e Madhe.