Presa rusă a relatat că ministerul rus de externe examinează posibilitatea deschiderii unor magazine duty-free pentru diplomați și angajații organizațiilor internaționale, la Moscova. Internauții au făcut imediat o paralelă cu vestitete magazine Beriozka din URSS, aproape singurele unde se puteau găsi produse de import deficitare. Natalia Sergheev a adaptat o relatare a serviciului rusesc al Europei Libere, întrebând și câțiva locuitori ai Chișinăului ce-și amintesc despre magazinele Berezka.
Aleksandr Palcikov, care deține un restaurant în centrul capitalei, mi-a explicat particularitățile rețelei de magazine Berezka din Uniunea Sovietică, pe care a prins-o în tinerețe.
„Din magazinele Berezka puteau cumpăra produse străinii cu valută sau oamenii sovietici ce aveau tichete speciale, care într-un fel puteau fi convertite pe produse. La drept vorbind, accesul în magazinele Berezka era limitat. Sortimentul produselor de pe rafturi era asemănător cu ceea ce poți găsi astăzi într-un duty-free din Chișinău, precum cel din hotelul Jolly Alon: alcool, țigări, anumite suvenire, tehnică, inclusiv cea pentru muzică și video.
Un „tichet” rusesc din perioada sovietică cu care puteai plăti în URSS la magazinele Berezka
Oamenii sovietici rareori ajungeau pe acolo. Problema era că nu aveau dreptul să cumpere ceva cu valută și nici măcar s-o dețină. Însă lumea găsea ocolișuri. De exemplu, cei cu interes special pentru industria muzicală căutau să-și facă legături și cunoștințe pe-acolo.”
În perioada sovietică, comerțul ilicit cu aceste „tichete” sau cu produsele din magazinele Berezka era în floare la piața neagră. Berezka a și fost imortalizată în glumele și cântecele URSS-ului. Vestitul artist rus Vladimir Vîsoțki a scris în 1968 cântecul zeflemitor „Я самый непьющий из всех мужиков” în care descria cum un agricultor a fost trimis de rude la Moscova după cumpărături și a intrat în Berezka.
Profesoara de canto la Școala de Arte Valeriu Poleakov din Chișinău Galina Deleanu învăța la Institutul pedagogic muzical Gnessin din Moscova, în anii ‘80. Își amintește bine acele magazine, însă, fiind studentă cu o bursă de 45 de ruble, nu prea avea ce lua de acolo.
„Doar studenții de peste hotare își permiteau să intre în Berezka să-și cumpere ceva. De exemplu, colega mea de cameră din Bagdad primea o bursă de $250 de la ambasadă. Ea era printre cei mai bogați studenți de la noi. Uneori, dacă aveam posibilitate, strângeam bani după cursul ¼ și rugam pe cineva să ne cumpere, de exemplu, vreo pereche de ochelari de la Berezka, care costa $5 și pe care noi dădeam 20 de ruble. Nu pot spune că eu sau ceilalți colegi îi invidiam. Însă, ca și orice femeie, doreai să ai lucruri frumoase, pe care nu le vezi la nimeni.”
Intrarea în unul dintre magazinele Berezka, URSS
Ideea de a deschide magazine duty-free pentru diplomați și angajații organizațiilor internaționale a fost enunțată de ministrul rus de externe Serghei Lavrov, după cum relatează Gazeta.ru. În decembrie, el ar fi înaintat această propunere premierului Dmitri Medvedev cu scopul de a minimiza „pierderile financiare și întârzierile” legate de furnizarea produselor misiunilor diplomatice din Rusia.
Scriitorul Serghei Uzun crede că deschiderea acestor magazine ar putea avea un efect negativ asupra oamenilor simpli din Rusia. În perioada sovietică, Berezka avea reputația unui butic „de elită”, iar cei cu acces erau priviți cu invidie de unii oameni.
„Asta e calea spre încă un nivel de stratificare socială. Deschiderea magazinelor pentru «aleși» sunt un drum spre nicăieri. Totuși, nu cred că asta poate fi văzut drept un pas spre restabilirea Uniunii Sovietice. Probabil, este o încercare de a reorienta țara spre o piață internă, luând în vedere circumstanțele actuale. În acest mod, se încearcă diminuarea dependenței de anumite livrări. Pe de altă parte, consider că va fi imposibilă izolarea completă de restul lumii ca după o cortină. Nici realitățile curente nu-ți vor permite să o faci.”
Aparent, aceste „întârzieri” menționate de Lavrov îi nemulțumesc și pe cetățenii simpli. Mulți ruși s-au plâns că după devalorizarea rublei, sortimentul și așa redus de produse s-a scumpit cu peste 20%, iar în regiunile mai îndepărtate – cu 40-50%. Deocamdată, nu se știe dacă în aceste magazine duty-free se vor vinde și produse din SUA sau Uniunea Europeană, care au nimerit sub „embargo” alimentar, impus de președintele rus Vladimir Putin în august 2014 ca răspuns la sancțiunile Vestului.