Fracțiunea Socialiștilor din Parlament a inițiat o moțiune de cenzură împotriva guvernului, pe care au strâns deja 24 de semnături. Le mai lipsesc două pentru a înregistra moțiunea. Concomitent, deputații PLDM și comuniștii au semnat o altă moțiunea de cenzură împotriva guvernului condus de Pavel Filip. Aceasta are numai 12 semnături. Iar motivele invocate în moțiunile de cenzură sunt diferite.
Corupţia, sărăcia şi regresul economic – acestea sunt motivele care stau la baza moţiunii de cenzură anunţate astăzi. Deputatul socialist Vlad Bătrîncea a declarat în numele fracţiunii că guvernul condus de Pavel Filip este unul antidemocratic şi antisocial, prin urmare, ar trebui demis, iar ulterior să fie organizate alegeri parlamentare anticipate.
Your browser doesn’t support HTML5
Două moțiuni de neîncredere fără sprijin suficient în Parlament
Moţiunea pe care au întocmit-o liberal-democraţii în urmă cu două săptămâni şi care a fost semnată de comunişti se referă la presupusa implicare a Întreprinderii de Stat „Poşta Moldovei” în traficul cu substanţe anabolizante. Atunci când a anunţat moţiunea, liberal-democratul Grigore Cobzac s-a arătat convins că „încercarea guvernării de a muşamaliza această schemă care afectează securitatea statului, dar şi imaginea acestuia la nivel internaţional, nu trebuie trecută cu vederea”.
Atât o tabără, cât şi alta nu au suficiente voturi pentru înregistrarea celor două moţiuni de cenzură în Parlament. Ar putea să-şi unească forţele? Puţin probabil, or, deputatul Vlad Bătrîncea a insistat astăzi că motivele la care fac trimitere socialiştii ar trage mai mult la cântar, prin urmare, nu vor renunţa la moţiunea formulată de PSRM:
„Ştim bine că s-a anunţat o moţiune de cenzură de către colegii din fracţiunea parlamentară a PLDM sub pretextul unor ilegalităţi pretinse în cadrul întreprinderii Poşta Moldovei. Da, este un subiect important, dar este doar unul din mai multe subiecte care trebuie abordate în Parlamentul Republicii Moldova. Suntem cea mai mare fracţiune, avem o agendă foarte clară şi considerăm că moţiunea de cenzură iniţiată de noi este foarte obiectivă, reflectă situaţia foarte proastă în activitatea guvernului, ineficiența, corupţia şi, cel mai important, problemele grave economice”.
Pentru ca o moţiune de cenzură să fie înregistrată în Parlament sunt necesare 26 de semnături. Ca să-şi facă efectul, adică să fie demis Guvernul, e nevoie de votul majorităţii. Chiar dacă liberal democraţii şi comuniştii ar semna moţiunea înaintată de socialişti, iar lor li s-ar alătura liberalii, care au părăsit recent coaliţia majoritară, nu vor exista suficiente voturi pentru demiterea guvernului, constată analistul politic Ion Tăbîrţă, de la Institutul „Viitorul”.
Ion Tabîrță
Expertul constată că democraţii şi-au asigurat o majoritate confortabilă, iată de ce Ion Tăbîrţă înclină să creadă că anunţatele moţiuni de cenzură sunt parte a unei tactici de PR politic cu miză electorală:
„Referitor la moţiunea de cenzură formulată de Partidul Socialiştilor, trebuie să vedem ce se urmăreşte cu adevărat pentru a vedea cît ea este de reală. Dacă a început în sfârşit acea dispută între Partidul Socialiştilor şi Partidul Democrat sau, dimpotrivă, avem în continuare o sincronizare mutuală a mişcărilor dintre aceste două formaţiuni. Până acum am văzut că deşi au existat mai multe declaraţii războinice între aceste două partide, acestea s-au sincronizat şi completat perfect mişcările. Vom vedea până la urmă ce se urmăreşte, or, nu cred că acum socialiştii au suficiente voturi pentru a demite guvernul Filip”.
Analistul Ion Tăbîrţă nu exclude că moţiunea formulată de PSRM ar reprezenta o încercare a formaţiunii de a-şi întâri poziţia în negocierile de culise purtate cu Partidul Democrat. Întâmplător sau nu, observă expertul de la Institutul „Viitorul”, moţiunea socialiştilor a fost anunţată în săptămâna când este așteptată opinia Comisiei de la Veneţia cu privire la modificarea sistemului electoral. Pe 5 mai, democraţii şi socialiştii au aprobat, în primă lectură, iniţiativa trecerii la votul mixt. Deşi iniţiativa a fost prezentată ca fiind a socialiştilor, experţi ai Transparency International Moldova au demonstrat mai târziu că textul documentului se aseamănă cu cel formulat anterior de democraţi, dar prezentat ca proiect de introducere a votului uninominal.