Your browser doesn’t support HTML5
Revista matinală a presei
Într-un editorial pentru IPN, Victor Pelin scrie că ultima redută împotriva acțiunilor subversive ale lui Igor Dodon, asistat de noua majoritatea parlamentară PSRM-Partidul Șor, este Curtea Constituțională și cetățenii activi, pregătiți să protesteze împotriva planurilor clanurilor oligarhice, consolidate sub auspiciile noii majorități parlamentare. În opinia sa, odată cu expirarea mandatului președintelui Igor Dodon, se ivește în prim plan întrebarea despre moștenirea lăsată de acesta succesoarei sale – Maia Sandu. „Demersul răzbunător al lui Igor Dodon și PSRM este îndreptat spre punerea întregii poveri a unei societăți dinamitate intenționat pe seama președintelui ales, lăsat și fără puținele atribuții legale de care ar fi putut dispune”, consideră Pelin.
Tot IPN îl citează pe activistul de mediu Ilia Trombiţki care afirmă că apa din fântânile și râurile din Republica Moldova nu este bună de băut. În țară există doar două surse mari de apă potabilă: râurile Prut și Nistru, menționează el. În opinia sa, sursele de apă trebuie construite artificial sau trebuie de muncit pentru a îmbunătăți resursele de apă existente. Doar 20% din aceste ape pot fi folosite pentru consum sau irigare, subliniază Trombițki.
Portalul Anticorupție.md scrie despre o decizie CEDO legată de „Coridorul morții”, pentru arestare ilegală și maltratare a unei tinere de către ofițerii de poliție. În material se menționează că Guvernul Republicii Moldova a fost găsit vinovat de violarea articolului 3 din Convenție – Nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante, și articolul 5 – Orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranță. În articol e citat avocatul Vanu Jereghi care a afirmat că guvernul nu va plăti nimic din cauza unei proceduri pe care Curtea o consideră că a fost încalcă. „Noi vom solicita fie revizuirea deciziei în fața Curții, fie vom merge să recuperăm un prejudiciu în instanțele naționale în baza deciziei CEDO”, se scrie în articol.
Radio Chișinău îl citează pe economistul Stas Madan care afirmă că bugetul nu dispune de resurse financiare pentru a implementa inițiativa Partidului Socialiștilor de a micșora vârsta de pensionare. Implementarea acestei inițiative ar putea duce la falimentul sistemului de pensii, consideră el. Potrivit economistului, o altă reacție la o astfel de lege ar fi că statul, pentru mulți ani înainte, nu ar mai avea spațiu fiscal pentru a mai face vreo majorare de pensii. În opinia sa, inițiativa nu e sustenabilă din punct de vedere financiar-bugetar nici în condiții de activitate economică normală, cu atât mai mult în condiții de pandemie.
Portalul Mold-Street.com scrie că inițiativa socialiștilor de anulare a legii prin care datoria pentru frauda bancară a devenit datorie de stat și respectiv a fost pusă pe umerii cetățenilor, poate avea efecte grave supra stabilității financiare a Băncii Naționale și a valutei naționale. În articol se subliniază că Fondul Monetar Internațional se arată îngrijorat de această inițiativă și susține că ea riscă să submineze eforturile de reabilitare a sistemului financiar al Republicii Moldova. În articol e citat analistul financiar Dumitru Vicol care afirmă că dacă propunerea socialiștilor va fi votată de Parlament, Banca Națională va ajunge să aibă capital negativ și tot guvernul va trebui să se împrumute pentru a completa capitalul, respectiv miliardul oricum va fi pus pe umerii contribuabililor.
Dezvoltarea urbană poate fi asigurată doar prin atragerea de resurse financiare externe, care se vor recupera rapid prin vânzarea de terenuri investitorilor și impozitarea spațiilor locative și comerciale noi create, scrie expertul economic Veaceslav Ionița, pe blogul său de pe site-ul IDIS Viitorul. Analistul punctează că sistemul finanțelor publice din Republica Moldova este conceput în așa fel încât majoritatea absolută a impozitelor merg mai întâi în Bugetul de Stat, iar mai apoi se întorc sub formă de defalcări sau transferuri către primării. „Astfel, primăriile din țară sunt lipsite de principalul instrument al autonomiei locale: resurse financiare proprii, gestionate conform priorităților locale de dezvoltare”, afirmă expertul.