Încrezător în sistemul său financiar, Muntenegru a decis să pună capăt unui acord cu băncile occidentale care îl proteja de îndatorarea prea mare pentru un controversat împrumut chinezesc de aproape un miliard de dolari folosit pentru construirea unei autostrăzi.
Măsura este cel mai recent capitol din saga controversatei autostrăzi Bar-Boljare din Muntenegru - construită de China Road and Bridge Corporation (CRBC) și finanțată de Banca de Export-Import a Chinei cu un împrumut imens. Această datorie a generat un imens risc economic pe termen lung, împovărând țara cu datorii către Beijing, datorii care, la un moment dat, totalizau mai mult de o treime din bugetul de stat.
Ministerul de Finanțe al Muntenegrului a precizat într-un comunicat că părăsește acordul datorită „condițiilor favorabile de pe piață”. Prin ieșirea din acordul care convertea în euro datoria în dolari către banca chineză, ministerul declara pe 14 iunie că „a câștigat aproximativ 64 de milioane de dolari” după ce a revenit la dolarul recent întărit. Ministerul a adăugat că va folosi acești bani pentru a contribui la efectuarea următoarei plăți a datoriei către China, în ianuarie.
După anunț, ministrul de finanțe, Aleksandar Damjanovic, a declarat pentru Radio Muntenegru că, din cauza incertitudinii crescânde de pe piețele globale, ar fi fost prea riscant să nu schimbe termenii acordului.
„În timpul acordului de acoperire, ne-am confruntat cu instabilitatea externă a piețelor financiare și cu războiul din Ucraina, care are consecințe pentru Europa, de pildă relația monetară instabilă cu restul lumii", a declarat Damjanovic.
Prima secțiune a autostrăzii care leagă orașul Bar de pe coasta adriatică a Muntenegrului de vecinul fără ieșire la mare, Serbia, în apropiere de satul Bioce, la nord de capitala Podgorica, 8 aprilie 2019.
Proiectul autostrăzii s-a confruntat cu întârzierea lucrărilor, creșterea devizului de plată, problemele de mediu, criticile privind practicile de creditare chinezești superficiale și corupția locală.
Conform planului inițial semnat în 2014, cei 41 de kilometri inițiali - care au fost inaugurați în iulie 2022 - urmau să facă parte dintr-o autostradă de 163 de kilometri care lega coasta adriatică a Muntenegrului de Serbia vecină. Proiectul urmărea să transforme țara într-un nod de transport regional, susținând deopotrivă activitatea economică, dar finalizarea celor 122 de kilometri de drum rămași este încă problematică.
Autostrada a ajuns pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume în aprilie 2021, când oficialii muntenegreni au cerut ajutorul Uniunii Europene pentru a rambursa uriașul împrumut. Prima tranșă a acestuia trebuia să fie plătită în vara acelui an. În timp ce Bruxellesul încă reflecta ce răspuns să dea acestei cereri, experții pentru ajutor financiar din cadrul blocului european au tras un semnal de alarmă: țara cu 620.000 de locuitori riscă o preluare financiară de către China.
Rezultatul a fost un acord încheiat în iulie 2021, negociat între Muntenegru - cu ajutorul UE - și patru instituții financiare occidentale: Goldman Sachs, Merrill Lynch, Societe Generale și Deutsche Bank.
Acordul încheiat pe 14 ani, care includea o clauză de retragere după doi ani, a fost conceput pentru a proteja de volatilitatea cursului de schimb euro-dolar, care afecta direct valoarea datoriei.
Deoarece Muntenegru folosește euro și nu s-a protejat împotriva fluctuațiilor valutare, prețul proiectului a continuat să crească pe măsură ce valoarea dolarului a crescut în raport cu euro, costul autostrăzii ajungând la un moment dat cu peste 100 de milioane de dolari mai mare.
De ce abandonează Muntenegrul acordul?
Acordul de acoperire a fost încheiat înainte ca prima plată a datoriei să fie scadentă, astfel că Podgorica a efectuat primele patru rate în valoare de 158 de milioane de dolari în euro, cu o rată a dobânzii mai mică, potrivit Ministerului de Finanțe.
Înțelegerea a însemnat că Muntenegru va plăti în euro la o rată a dobânzii de 0,88%, în loc de dolari cu o rată a dobânzii de 2%, așa cum s-a convenit inițial în 2014, când proiectul a fost anunțat pentru prima dată. Asta înseamnă că Podgorica a plătit Băncii de Export-Import a Chinei cu 25 de milioane de dolari (adică 23 de milioane de euro) mai puțin decât dacă împrumutul ar fi rămas legat de cursul de schimb al dolarului.
O casă din apropiere de Matesevo, Muntenegru, sub un pasaj de pe autostrada Bar-Boljare.
În timp ce guvernul muntenegrean și-a justificat decizia ca fiind necesară având în vedere previziunile sumbre ale pieței pentru zona euro, care a intrat în recesiune în primul trimestru al acestui an, explicația oficială nu a fost acceptată de toți specialiștii și politicienii muntenegrini.
Milojko Spajic, care era ministru de finanțe atunci când s-a semnat acordul de acoperire, crede că guvernul a ales să iasă din acest acord deoarece visteria statului este la pământ și avea nevoie de surplusul celor 64 de milioane de dolari rezultați în urma ieșirii din acord, pentru a face față plății viitoare a datoriei.
„Adevăratul motiv pentru care acest guvern a ieșit din [acordul] de acoperire este că nu mai sunt bani în trezorerie”, a declarat el în timpul unei apariții din 16 iunie la Radio și Televiziunea din Muntenegru.
Este dificil de verificat afirmația lui Spajic, dar o analiză efectuată de Serviciul Balcanic al RFE/RL asupra bugetului Ministerului de Finanțe din ultimele patru luni a arătat venituri mai mari decât cele planificate în raport cu cheltuielile. Sezonul de vară, cu un nou maxim așteptat în turism pentru țară, ar putea contribui și mai mult la aceste venituri suplimentare.
Mirza Muleskovic, analist economic și fondator al companiei de consultanță Inteligencija MNE cu sediul în Podgorica, a declarat că este dificil de spus cum va funcționa ieșirea din acordul de acoperire pentru Muntenegru, adăugând că aceasta va depinde de schimbările greu de prezis de pe piață din cauza evenimentelor globale.
„Nimeni nu poate prezice ce se va întâmpla la nivel global, în special în ceea ce privește riscul valutar”, a declarat acesta pentru RFE/RL. „Un singur eveniment poate perturba totul”.
Ce se va întâmpla cu autostrada?
Viitorul celor două secțiuni în construcție ale autostrăzii este incert, dar consecințele proiectului continuă să se producă în întreaga țară.
Ministerul muntenegrean al Investițiilor de Capital a declarat pentru RFE/RL în aprilie că a inițiat procedurile prevăzute în contractul său cu CRBC pentru penalități ca urmare a anilor de întârzieri peste termenul inițial pentru primul tronson de 41 de kilometri de autostradă. Ministerul nu a precizat cât de mult a încercat să colecteze de la compania chineză și nici nu a spus care sunt procedurile urmate.
Fostu ministrul de Finanțe Milojko Spajic
De asemenea, proiectul s-a confruntat cu un control susținut din partea Rețelei pentru afirmarea sectorului neguvernamental, o organizație de supraveghere din Balcani. Grupul a evidențiat probleme de corupție și de transparență cu privire la modul în care au fost distribuite contractele de construcție către companiile chineze și locale și, de asemenea, a depus plângeri penale împotriva CRBC pentru daunele aduse mediului în albia râului Tara. Aceste acuzații, însă, au fost, între timp, respinse.
În ciuda tulburărilor politice provocate de autostradă, companiile și creditorii chinezi au în continuare susținere în Muntenegru. În martie, Podgorica a apelat din nou la un consorțiu din China, atribuindu-i contracte pentru construirea unei autostrăzi în valoare de 59 de milioane de dolari, care va îmbunătăți principala legătură între orașele de coastă Budva și Tivat.