Un raport prezentat ieri la Chișinău de către Comisia Internațională a Juriștilor este intitulat ca un verdict dur: „Promisiunea neîndeplinită privind un sistem judecătoresc independent în Republica Moldova”. Cum se face că – așa cum se constată în raport - situația cu independența judecătorilor s-a înrăutățit mult după ani buni de reformă în domeniu? Și ce propune comisia pentru asigurarea, nu doar pe hârtie, a unei autentice independențe judiciare? O convorbire la această temă cu Nadejda Hriptievschi, experta în justiție de la Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Nadejda Hriptievschi
Europa Liberă: În noiembrie anul trecut Comisia Internațională a Juriștilor (ICJ) a desfășurat, în cooperare cu organizația pe care o reprezentați, o misiune în Republica Moldova pentru a-i evalua independența sistemului judecătoresc. Misiune soldată cu raportul prezentat ieri, raport care este – am putea spune – o radiografie necruțătoare a stării de lucruri în domeniu. Mai întâi, pe scurt, ce este Comisia Internațională a Judecătorilor și de ce rapoartele acesteia trebuie privite cu toată seriozitatea?
Nadejda Hriptipievschi
Nadejda Hriptievschi: „Comisia Internațională a Juriștilor este o organizație neguvernamentală, dar internațională și este formată din 60 de juriști iluștri; sunt judecători și avocați, să zicem magistrați, fiindcă în diferite țări au diferite denumiri, și ei se specializează pe promovarea independenței judecătorilor și a profesiei juridice, a avocaturii, de foarte mult timp.
E o organizație care include 60 de comisari, care sunt foști sau curenți judecători și avocați, și lucrează la nivel internațional, la nivel global în diferite țări. E o organizație care se specializează în acest domeniu, sunt foarte profesioniști, sunt foarte coerenți în lucrul lor, de asta și contează rapoartele pe care le fac.”
Europa Liberă: Deci au un curând greu de spus în această privință. Dacă ar fi să scoateți în evidență cele mai necruțătoare și cuprinzătoare constatări conținute în raportul respectiv, la ce v-ați referi?
Nadejda Hriptievschi: „Cred că cea mai îngrijorătoare pentru mine constatare, și aici dau să clarific că acest raport a fost scris de Comisia Internațională a Juriștilor, este raportul lor și noi doar am asigurat suportul logistic pentru această misiune. Cred că cea mai necruțătoare și îngrijorătoare concluzie se referă la cultura pe care au simțit-o ei, pe care au stabilit-o în urma misiunii și anume cultura de subordonare ierarhică pronunțată în sistemul judecătoresc și a judecătorilor la nivel individual.
Nu putem să vorbim despre un sistem judiciar independent atunci când judecătorii singuri se simt că ei sunt subordonați și se comportă într-un tip de subordonare. Cred că asta este o constatare care ne îngrijorează foarte mult și o a doua, care pe mine personal foarte mult mă îngrijorează, este frica, sentimentul de frică pe care au
...frica judecătorilor care se tem să-și exprime liber opinia, pentru ca să nu aibă anumite repercusiuni, se tem de urmăriri penale...
simțit-o delegația comisiei, frica care predomină la diferite nivele și aici vorbim despre frica judecătorilor care se tem să-și exprime liber opinia pentru ca să nu aibă anumite repercusiuni, se tem de urmăriri penale care pot fi inițiate dacă pronunță o hotărâre care nu este cumva convenabilă pentru anumite cercuri sau persoane și frica, în general, ca nu cumva să facă sau să zică ceva și asta să aibă un impact asupra carierei sale.”
Europa Liberă: Se vorbește în raport și despre mentalitatea obedientă a judecătorului moldovean față de puterea executivă și legislativă, față organele de urmărire penală. Surprinzător, valabil și pentru judecătorii tineri, care n-ar fi trebuit să fie afectați de „tradițiile” sovietice. Ce remediu vedeți pentru acest fenomen?
Nadejda Hriptievschi: „Ceea ce comisia, de fapt, a constatat e că sunt necesare mai multe măsuri, dar una dintre principalele măsuri care sunt vizibile deocamdată e modificarea modului de accedere în funcția judecătorilor și anume anularea termenului de cinci ani prin care judecătorii în RM niciodată nu au fost numiți imediat în funcție, ei tot timpul au avut diferite etape, diferiți termeni, acum a rămas doar acesta de cinci ani, dar acesta e termenul esențial de formare profesională a judecătorilor și e acel mecanism prin care îi face obedienți de la bun început, pentru că ei știu că trebuie totuși să se comporte într-un anumit mod, altfel ei ies prea mult în evidență, acesta ar fi unul.
A doua constatare, care e iarăși destul de surprinzătoare, e modul de funcționare al Consiliului Superior al magistraturii. Comisia a concluzionat că s-a transformat dintr-un mijloc
Consiliului Superior al magistraturii s-a transformat într-un instrument de presiune asupra judecătorilor...
de apărare a independenței judiciare într-un instrument de presiune asupra judecătorilor și asta vine atât din componența lui, cât și din modul de funcționare.
Aici recomandarea este de a schimba componența, de a exclude membrii din oficiu și anume ministru justiției, procurorul general, dar și președintele Curții Supreme de Justiție, care pare să concentreze mult prea mult putere în mâinile sale și este, de asemenea, unul dintre motivele sau pârghiile de influență și de consolidare a acelei culturi ierarhice și o alta e creșterea numărului judecătorilor de primă instanță, astfel ca să nu fie iarăși ca să nu fie ponderea prea mare a judecătorilor de la Curtea Supremă care într-un fel și așa e o autoritate mai mare decât ăștia de la prima instanță sau de Apel.”
Europa Liberă: Două constatări: sistemul judiciar rămâne perceput în continuare ca fiind împotmolit în corupție, pe de o parte, iar pe de alta judecătorii sunt cuprinși de un sentiment de frică în fața procurorilor sau guvernanților, actorilor politici. Nu cumva e o contradicție aici? Cei cuprinși de frică n-ar trebui, parcă, să se încumete la acte de corupție.
Nadejda Hriptievschi: „Într-adevăr, e o constatare care pare să vină în contradicție, dar de fapt nu vine în contradicție, pentru că corupția, și anume corupția endemică, de fapt, este permisă. În orice sistem unde există corupție, aceasta există pentru că nu există mecanisme reale de combaterea ei. Dacă ar fi un sistem de combatere a corupției care nu este selectiv, atunci această frică ar fi, probabil, diferită. Dar așa, ei într-un fel explicabilă situația asta, pentru că știi că trebuie să nu încalci sau să nu iei o decizie care nu este convenabilă anumitor cercuri.
Vreau să accentuez lucrul acesta că acest sentiment de frică nu este doar o consecință a mentalității sovietice, este ceva nou. Comisia Internațională a Juriștilor a vizitat Republica Moldova și a scris două rapoarte anterior, în 2004 și în 2012. În ambele se constată acest sentiment parcă de acceptare a unui rol preponderent al procurorului,
Lipsa pluralismului de opinie în sistemul judecătoresc este ceva nou și foarte îngrijorător...
dar în același timp despre frica judecătorilor de a vorbi, de a-și exprima liber opinia, despre acest lucru n-am mai avut astfel de constatări. Și lipsa acestui pluralism de opinie în sistemul judecătoresc este ceva nou și este foarte îngrijorător, pentru că e un semn că a apărut ceva nou care trebuie să înțelegem de unde vine și cine creează acest sentiment și reduce din această independență a judecătorilor.”
Europa Liberă: În ce măsură autoritățile R. Moldova își pot permite să ignore, pur și simplu, constatările din raportul... Și cu ce consecințe?
Nadejda Hriptievschi: „Autoritățile nu ar trebui să îl ignore, pentru că acest raport nu a fost făcut pentru a arăta doar părțile negative, raportul arată și anumite lucruri pozitive și raportul este făcut mai degrabă pentru a încuraja măsuri reale de susținere a independenței judecătorilor, pentru că independența judecătorilor trebuie realizată laolaltă cu toții, nu este ceva care este nevoie pentru acei patru sute de judecători pe care-i avem noi, 460 cât sunt real în funcție.
Independența judecătorilor este în primul rând dreptul nostru și este garanția noastră, și este fundamentul unui
Independența judecătorilor este în primul rând dreptul nostru și este garanția noastră, și este fundamentul unui stat de drept. ...
stat de drept. Și aceleași autorități se pot trezi într-o zi să fie justițiabili, adică să aibă nevoie ei înșiși de protecția legii și nu poți să realizezi protecția legii decât prin judecători independenți. Așa că eu sper totuși că autoritățile vor atrage atenție... Da, din păcate, instituțiile-cheie judiciare au ignorat misiunea și nu au putut să se întâlnească, dar totuși sper că după lectura acestui raport vor fi întreprinse anumite măsuri pozitive.”