NATO, Biden și provocarea Chinei după Trump

La conferința anuală pe teme de securitate de la München, Biden a vorbit despre provocarea chineză, tema principală a viitorului summit NATO de la Bruxelles.

NATO, Biden și provocarea Chinei după Trump

München rămăsese în istorie ca simbolul lașității occidentalilor. De acolo se întorsese în septembrie 1938 premierul Neville Chamberlain al Marii Britanii fluturând faimoasa hârtie fără valoare semnată de Adolf Hitler.

München mai e și capitala Bavariei, land german în care bazele militare SUA sunt amplasate deja de trei sferturi de secol și de unde Donald Trump decisese să le retragă (decizie blocată deja de Biden).

Conferința de securitate anuală de la München mai are o rezonanță și o semnificație aparte în lumea politologilor, strategilor și politicienilor occidentali și pentru că acolo a ținut Vladimir Putin faimosul său speech agresiv și total neașteptat din februarie 2007, în care le spunea în esență partenerilor occidentali (10 februarie 2007) că el și Rusia se situează împotriva „dominației monopoliste a SUA în relațiile internaționale”. „Sigur că o asemenea situație stimulează o cursă a înarmării”, a spus atunci Putin.

Acela a fost sfârșitul idilei occidentului cu Rusia, idilă pe care răposatul Boris Elțîn o dorise foarte mult de-a lungul anilor 1990.

Fostul președinte al Federației Ruse, Boris Elțîn

Putin a anunțat atunci și că se opune proiectului de scut anti-rachetă SUA în Europa, cel instalat între timp la Deveselu în România, dar și în Polonia.

Anul acesta, Conferința pentru securitate de la München s-a ținut pentru prima oară în mod virtual, și a fost ocazia pentru Joe Biden să desfășoare o ofensivă de șarm, mai ales că în aceeași zi, tot vineri 19 februarie, el a vorbit și la conferința „G7”, a țărilor celor mai industrializate de pe planetă, din care Rusia a fost exclusă după ocuparea ilegală a Crimeei în 2014.

Pe de o parte, Trump avea dreptate, tehnic, atunci când sublinia că unii aliați europeni din NATO nu își asumă obligația de a cheltui 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru apărare. Aceasta este o decizie de care Biden nu se va atinge. Cei 2% din PIB sunt o decizie comună a tuturor celor 30 de țări din NATO.

China va fi tema summitului NATO de la Bruxelles

Secretarul general NATO Jens Stoltenberg a anunțat deja că tema summitului NATO care se va ține în primăvară la Bruxelles va fi poziția comună de adoptat față de atitudinea din ce în ce mai agresivă a Chinei.

Într-un articol publicat în Foreign Policy de fostul ministru german al apărării Thomas de Maizière, acesta subliniază ceea ce spusese deja Stoltenberg: principala mare provocare strategică a administrației Biden va fi China.

În urmă cu un an scrisesem despre riscul unui război între Statele Unite și China așa cum este el văzut de istoricul și jurnalistul Robert Kaplan.

Acesta vorbea în primul rând despre uriașele probleme financiare ale Pentagonului. Statele Unite își văd scăzând superioritatea militară într-un ritm primejdios și ar putea pierde un război împotriva Chinei sau a Rusiei, cum a arătat-o un raport făcut public de o comisie bipartizană pe care Congresul a creat-o pentru a evalua strategia de apărare a administrației precedente, a administrației Trump.

În opinia acelei comisii de 12 experți, China și Rusia caută să domine în regiunile lor și au capacitatea de a-și folosi puterea militară la nivel global, deoarece guvernele lor autoritare urmăresc construirea unor dispozitive militare care vizează direct America.

În primul rând, scrie Kaplan, chinezii vor căuta să împingă SUA afară din Pacificul de Vest. Pekinul vede Marea Chinei de Sud așa cum SUA vedea Marea Caraibelor în sec. XIX și XX: principala cale maritimă de expansiune. Dar americanii nu vor pleca de acolo. SUA se consideră pentru totdeauna o putere militară a Pacificului. China este, de aceea, o amenințare mai mare pentru SUA decât Rusia.

Armata americană, care s-a bucurat de o dominație necontestată vreme de decenii, nu reușește acum să primească resursele și atenția necesare din partea administrației pentru a putea depăși China și Rusia într-o cursă pentru puterea militară care amintește într-adevăr de Războiul Rece.