NATO: Finlanda este pregătită să se alăture Alianței fără Suedia

Finlanda și Suedia sunt cele două țări candidate la NATO, gata să adere, dar încă blocate de opoziția formală a Turciei.

NATO: Finlanda este pregătită să se alăture Alianței fără Suedia

Miercuri, 1 martie, parlamentarii finlandezi au aprobat legea care permite Finlandei să adere la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), cu 184 de voturi pentru și 7 împotrivă și asta chiar dacă Suedia ar continua să fie blocată de un veto turc. Un“pas important” pentru Finlanda, cum a scris-o presa de pe întregul continent.

Turcia și Ungaria rămân singurii din cei 30 de membri actuali ai NATO care încă arată reticențe. Ca o consecință directă a invaziei Ucrainei de către Rusia, trecerea celor două țări — Finlanda și Suedia — sub umbrela NATO va pune capăt unei mai bine de o jumătate de secol de neutralitate impusă de Moscova și apoi a trei decenii de nealiniere militară de la sfârșitul Războiului Rece.

Parlamentul Ungariei a început tot miercuri 1 martie dezbaterea privind apartenența Finlandei și Suediei la NATO, dar rezultatul votului pare din nou incert din cauza ezitărilor partidului de guvernământ al lui Viktor Orbán. Unii subliniază că prin asta „va exista o frontieră directă între Rusia și Finlanda de peste 1.000 de km”, despre care spun că prezintă un risc de escaladare.

Oficial, protocolul trilateral semnat vara trecută de Turcia, Finlanda și Suedia în marginea summitului NATO de la Madrid este încă valabil. Președintele turc Erdogan a promis că nu se opune ca Alianța să se extindă, cu condiția ca gesturi semnificative să fie făcute împotriva mișcărilor kurde în exil în Suedia.

Finlanda este pregătită să se alăture Alianței fără Suedia

Președintele finlandez Sauli Niinistö a declarat miercuri 1 martie că Finlanda este pregătită să adere la NATO de îndată ce procesul de ratificare al țărilor membre s-a încheiat, indiferent de progresele înregistrate de Suedia în discuțiile cu Turcia.

Asta nu înseamnă, însă, că președintele finlandez este fericit că poate să lase Suedia singură cu propria sa soartă. El chiar arată că responsabilitatea pentru această situație îi revine Turciei și nimănui altcuiva.

La Ankara, Parlamentul nu se ocupă încă de asta, iar timpul trece, deoarece alegerile - prezidențiale și legislative - vor avea loc pe 14 mai. Erdogan încă nu pare să fi digerat refuzul justiției suedeze de a-l extrăda pe jurnalistul turc Bülent Kenes, care îl insultase pe șeful statului. Erdogan făcuse din această extrădare o condiție sine qua non pentru admiterea Suediei în Alianță.

Nu a ajutat nici faptul că guvernul suedez nu a acționat în vreun fel după arderea unui Coran de către un protestatar de extremă dreapta luna trecută la Stockholm, în timpul unei demonstrații anti-turce. Deși Suedia și-a respectat alte angajamente făcute Ankarei, aducând de pildă un ajutor semnificativ pentru victimele cutremurului care a devastat Turcia pe 6 februarie, nimic nu pare să-l împingă pe președintele Erdogan către ratificare.

Este însă asta atât de important?

Militar nu, pentru că Suedia și Finlanda sunt deja pe deplin asociate cu exercițiile Alianței, dar politic ar fi o formă de victorie simbolică pentru Putin. În primul rând pentru că o amânare a admiterii Suediei ar oferi imaginea unei Alianțe blocate de cel mai indisciplinat membru al său, ale cărei relații cu Rusia sunt pline de ambiguități, totul nuanțat cu un soi de șantaj la adresa Statelor Unite.

SUA și Turcia negociază de ani de zile pentru furnizarea de avioane F-16 și F-35 forțelor aeriene turce, dar Congresul de la Washington nu dorește să autorizeze astfel de exporturi atâta timp cât drepturile omului nu vor fi mai respectate de către autoritățile din Ankara.

Un vot unanim al tuturor celor 30 de membri NATO este necesar pentru a admite noi țări. Cu excepția Ungariei și Turciei, toți ceilalți 28 de membri au aprobat statutul de membru pentru țările nordice până la sfârșitul lunii septembrie 2022.