Un documentar difuzat de BBC luni seara, 30 ianuarie, a stârnit proteste oficiale la Moscova.
Cum o scrie Le Monde, Kremlinul îl acuză pe Boris Johnson că a mințit atunci când a spus, în acel documentar BBC în trei părți, că Vladimir Putin l-ar fi „amenințat” cu o posibilă lansare de „rachetă” asupra Londrei, iar asta cu puțin timp înainte de ofensiva din Ucraina.
### Vezi și... ### NATO și amenințarea rusească: Este oare Marea Britanie veriga slabă?„Ceea ce a spus Boris Johnson e o minciună. Este oare o minciună deliberată, dar atunci cu ce scop? Ori este o minciună neintenționată, în măsura în care Johnson nu a înțeles ce îi spunea președintele Putin”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Nu a existat nici un fel de amenințare cu rachete. Vorbind despre provocările pentru securitatea Rusiei, președintele Putin a remarcat doar că, în cazul intrării Ucrainei în NATO - și al eventualității desfășurării de rachete ale NATO sau americane la granițele noastre - asta ar însemna că o rachetă ar putea ajunge la Moscova în câteva minute”, a explicat Peskov.
În acest documentar în trei părți, al cărui prim episod a fost difuzat luni seară la BBC 2, fostul șef al guvernului britanic își povestește „foarte lunga” și „șocanta” conversație telefonică cu președintele rus după vizita lui la Kiev la începutul lunii februarie. În acel moment, Vladimir Putin continua să pretindă că nu avea nici cea mai mică intenție de a-și invada vecinul ucrainean, în ciuda concentrării masive de soldați ruși în regiunile de graniță.
Boris Johnson, în schimb, afirmă că l-a avertizat pe Putin de sancțiunile dure pe care le-ar aplica occidentalii dacă el, Putin, ar porni pe calea războiului. „Putin ar fi spus: — „Boris, tu zici că Ucraina nu se va alătura NATO în curând. (...) Ce vrei să spui prin nu curând?” Boris Johnson spune că el a răspuns: — „Ei bine, Ucraina nu va intra în NATO în viitorul apropiat, știți foarte bine asta”.
— „La un moment Putin m-a cam amenințat și a zis: „Boris, nu vreau să te distrug, dar cu o rachetă ar dura doar un minut” sau ceva de genul ăsta”, a continuat Boris Johnson în documentarul de la BBC (“He sort of threatened me at one point and said, ‘Boris, I don’t want to hurt you, but with a missile, it would only take a minute,’ or something like that, cum transcrie Washington Post.)
Ne va face oare UE să mâncăm gândaci fără să știm?
Euroscepticii se opun noilor reglementări ale Comisiei Europene care permit comercializarea făinii de greieri din Vietnam, temându-se că vor ajunge să o mănânce fără să știe. Comisia UE dă asigurări că pe ambalajele produselor preambalate va fi precizată compoziția exactă și că produsele alergenice vor fi comunicate consumatorului.
În Franța, Libération răspunde întrebării cititorilor dacă există riscul ca ei să mănânce greieri fără să știe.
Aceasta este noua obsesie anxiogenă fluturată de eurosceptici, după ce Comisia Europeană a autorizat folosirea făinii de greieri în alimente. Invitată la Sud Radio pe 25 ianuarie, europarlamentara franceză de extrema dreaptă Virginie Joron a afirmat astfel că Bruxelles-ul va încerca, potrivit ei, „să ne vâre în mâncare [insecte] sub formă de praf” fără ca populația să fie avertizată. „În calitate de consumator, s-ar putea să nu dorim să mâncăm insecte fără să știm”, a insistat ea acuzator ea, referindu-se și la o „problemă de sănătate”.
La originea acestor neliniști se află publicarea, pe 3 ianuarie, de către Comisia Europeană, a unui nou regulament „care autorizează introducerea pe piață a făinii parțial degresate de Acheta domesticus (greieri de casă) ca aliment nou”. Textul, semnat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, o țintă permanentă a euroscepticilor, autorizează comercializarea în UE timp de cinci ani a acestei făini-praf de greieri, produsă numai de către compania vietnameză Cricket One, ale cărei utilizări sunt indicate pentru fabricarea multor produse alimentare.
Potrivit textului publicat oficial, această pulbere sau făină de greieri poate fi „folosită în pâine și chifle multicereale, biscuiți și grisine uscate, batoane de cereale, cocă pentru produse de patiserie, prăjituri, produse uscate pe bază de paste umplute sau neumplute, sosuri, produse procesate din cartofi, mâncăruri pe bază de leguminoase și legume, pizza, produse pe bază de aluat, lapte praf, înlocuitori de carne, supe și bulion concentrat, substitut de făină de porumb, băuturi similare berii, produse de cofetărie cu ciocolată, nuci și semințe oleaginoase, gustări, imitații de cartofi prăjiți și preparate din carne și alte produse destinate consumului populației”. Toate acestea se regăsesc menționate pe site-ul firmei Cricket One.
La prima vedere, legislația europeană nu pare prea clară, dar Libération o analizează în detaliu în acest articol și ajunge la concluzia, confirmată și de o concluzie a agenției AFP, că în Franța cel puțin reglementarea va fi foarte strictă și că «o precizare și un avertisment vor fi înscrise pe fiecare ambalaj», pentru a preveni alergiile.
În cel mai rău caz, așadar, achiziționarea unui produs care conține făină de insecte va trebui să indice riscul de alergii, potrivit Comisiei Europene. Pentru un produs preambalat, precum chipsurile sau un baton de ciocolată, mențiunea numelui insectei va trebui obligatoriu să fie scrisă pe spatele ambalajului.
Jair Bolsonaro cere o viză turistică suplimentară de șase luni pentru a rămâne în Statele Unite
Solicitarea fostului președinte brazilian a fost depusă vineri, 27 ianuarie, potrivit CNN. Bolsonaro se află în Florida din 30 decembrie 2022. El a părăsit Brazilia cu câteva zile înainte de învestirea la 1 ianuarie a succesorului său, actualul președinte Luiz Inácio Lula da Silva. Cinci oficiali au fost autorizați să-l însoțească la Miami între 1 și 30 ianuarie.
„Prezența sa în Florida a atras critici din partea democraților din Camera reprezentanților, care la mijlocul lunii ianuarie l-au îndemnat pe președintele american Joe Biden să nu-i „ofere adăpost” lui Bolsonaro după atacul partizanilor fanatizații ai acestuia asupra instituțiilor democratice braziliene”, precizează canalul de TV american.
Asaltul asupra Congresului din Brazilia s-a încheiat cu sute de arestări
Ce spunea Lévi-Strauss despre islam, potrivit Charlie Hebdo
Săptămânalul politico-satiric francez Charlie Hebdo, care dincolo de caricaturi provocatoare are și foarte serioase studii politice și literare, scrie (numai în ediția ape hârtie) despre felul în care marele antropolog Claude Lévi-Strauss (1908-2009) privea islamul. Cel care a fost poate cel mai mare antropolog din istorie și unul dintre fondatorii structuralismului, scria astfel în volumul «Tropice Triste» (Tristes Tropiques): “Islamul este o metodă pentru a dezvolta în mințile credincioșilor niște conflicte de nedepășit, după care caută să-i salveze propunându-le soluții de o foarte mare (prea mare) simplitate: vă faceți griji pentru virtutea nevestelor sau a fiicelor când sunteți plecați la război? Nimic mai simplu — le voalați și le închideți…”
Ceva mai încolo, Lévi-Strauss vorbea despre «neantizarea» celor de altă credință sau fără credință. Charlie Hebdo constată că acest pasaj despre Islam a fost tăiat în ediția americană a acestei opere majore a antropologului, Tropice Triste, care, publicată în 1955, a fost de la început, prin scriitura sa despre societățile indienilor din jungla Amazoniei, în Brazilia, considerată o operă literară de mare importanță.
In plus, deși este narațiunea unui complicat voiaj, cartea începe prin celebra frază: «Urăsc călătoriile și exploratorii.» (Je hais les voyages et les explorateurs).