În 2017, circa 5.4 milioane de copii au murit înainte să împlinească cinci ani, arată datele UNICEF. Cei mai mulți dintre ei au decedat din cauze care puteau fi prevenite. Despre situația din Republica Moldova, discutăm cu Neli Revenco, vicedirectoarea Institutului Mamei și Copilului și președinta Asociației de Pediatrie din Moldova.
Your browser doesn’t support HTML5
Despre mortalitatea infantilă în R. Moldova - un interviu cu Neli Revenco
Europa Liberă: În Republica Moldova, rata mortalității în rândul copiilor mai mici de cinci ani este de trei ori mai mare decât în țările europene. În unele cazuri, chiar de patru ori mai mare. De ce există acestă diferență?
Neli Revenco
Neli Revenco: „Da, într-adevăr, rata mortalității copiilor mai mici de cinci ani este de trei ori mai mare decât în Uniunea Europeană. Totodată, 20 de ani în urmă, această cifră era cu mult mai mare, deci ea considerabil a scăzut în ultimii 15 ani, datorită suportului calificat, cu promovarea alimentației exclusive la sân, prin diversificarea calitativă a alimentației. Un aport considerabil a adus și programul național de vaccinare. Un alt aspect este combaterea diareei. Eu mă uit retrospectiv, până în anii '80, anii '90, copiii decedau din cauza deshidratării severe, de aceea că nu erau rehidratați corect.
Avem încă multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm. Mai mult de 75% sunt în rândul copiilor născuți prematur, din cauze infecțioase, din cauza malformațiilor congenitale, iar soluțiile existente care ar contribui la micșorarea deceselor la acești copilași: în primul rând, este îngrijirea medicală calificată. Ce înseamnă asta? Este supravegherea mamei în timpul sarcinii, supravegherea și asistența calificată în timpul nașterii, dar și îngrijirea post-natală.
Avem probleme din partea comunității, fiindcă analiza deceselor copiilor a demonstrat că mulți copii sunt dintr-un mediu social-vulnerabil. Factorii de risc, care au dus la decesul copiilor în
Analiza deceselor copiilor a demonstrat că mulți copii sunt dintr-un mediu social-vulnerabil....
Republica Moldova în 2017, care au fost identificați, în special în rândul copiilor decedați la domiciliu, pe prim plan sunt familiile social-vulnerabile, familiile care consumă alcool. Somnul în comun cu părinții, incidente în timpul alimentației naturale prin poziționarea incorectă, ce duce la aspirație și la asfixie cu decesul copiilor – aceștia sunt factorii de risc.”
Europa Liberă: Dvs. ați menționat că nașterea prematură este una dintre cauzele de deces la nou-născuți. În timp ce mă documetam pentru acest interviu, am citit că Moldova are nevoie de mai multe ambulanțe destinate transportului copiilor născuți prematur.
Neli Revenco: „Corect! În prezent, în Republica Moldova avem o singură ambulanță pentru transport neonatal, care e dotat conform cerințelor, dar pentru noi, ca țară, este prea puțin. Ar fi bine să avem măcar două-trei ambulanțe.”
Europa Liberă: În datele furnizate de Biroul Național de Statistică, afecțiunile dezvoltate în perioada perinatală, așa formulează ei, sunt cauza principală de deces la copiii de până la 1 an. Ați putea să ne explicați simplu, care sunt aceste afecțiuni?
Neli Revenco: „Acestea sunt infecțiile, sepsisul (n.red: o reacție severă a organismului la infecții). Aceasta este patologia perinatală a sistemului nervos central, din cauza accidentelor vasculare cerebrale și aceasta este problema digestivă, colita ulceroasă.”
Europa Liberă: Dacă puteți să veniți cu niște recomandări pentru părinți, care sunt, de obicei, scăpările părinților din Moldova?
Neli Revenco: „Le-aș recomanda ca fiecare copil în familie să fie dorit. De aici, reiese că fiecare sarcină trebuie să fie planificată. Sănătatea mamei și a tatălui influențează foarte mult dezvoltarea copilului. Odată ce suntem în așteptarea unui copil, să respectăm toți termenii și toate cerințele ce țin de supravegherea mamei în sarcină. Asta se referă la prezentarea la medicul ginecolog, prezentarea la medicul genetician, în special în familiile în grupul de risc.
Chiar și acum, ieri, am spitalizat un copil cu o maladie genetică foarte rară, la care tratamentul este doar simptomatic, adică tratamentul unor situații care pot apărea, dar definitiv noi maladia
Mediul este poluat, probabil și concentrația de plumb, și tutunul, și drogurile, și alcoolul își lasă amprenta asupra geneticii copiilor noștri....
nu o tratăm. Din păcate, părinții spun: „dar de ce la mine?”. Și eu spun: „dar eu știu de ce la dvs.?”. Multe maladii genetice sunt diagnosticate în ultimul timp. Probabil că mediul nostru influențează, discutam noi cu colegii. Mediul este poluat, probabil și concentrația de plumb, și tutunul, și drogurile, și alcoolul își lasă amprenta asupra geneticii copiilor noștri.
Dacă să facem comparație cu anii '80, anii '90, predominau maladiile infecțioase. Erau pneumonii, erau diaree grave, erau hipatite virale foarte multe, acum structura s-a schimbat. Da, mai este și maladia infecțioasă, și cu mult mai complicată din cauza micșorării rezistenței copiilor la infecțiile care sunt, deoseori, încrucișate – virale, bacteriene sau alte infecții pe care noi nu putem să le diagnosticăm. Și sunt probleme genetice. Probabil că se datorează și faptului că noi putem să le diagnosticăm, noi putem să le suspectăm, ceea ce înainte nu era.”