Vizita liderului israelian a debutat cu un discurs controversat ținut în fața Congresului american, unde Netanyahu a adoptat un ton hotărât, susținându-și ferm poziția față de conflictul din Gaza. În discursul său, premierul a respins criticile organizațiilor internaționale legate de acțiunile Israelului, sugerând că Iranul finanțează protestele pro-palestiniene din jurul Capitoliului.
El a spus că Israelul nu se va mulțumi cu nimic mai puțin decât „victoria totală”, o declarație care a generat reacții mixte în rândul parlamentarilor americani.
Deși discursul său în Congres a fost întâmpinat cu aplauze, alți membri, inclusiv peste 30 de democrați influenți, au boicotat evenimentul, exprimându-și dezaprobarea față de acțiunile israeliene în Gaza. Printre cei care au boicotat s-a numărat și fostul președinte al Camerei, Nancy Pelosi, alături de senatorii Bernie Sanders și Dick Durbin. Aceștia au criticat politicile lui Netanyahu în Gaza și Cisiordania și au cerut o soluție cu două state.
Pe străzile din Washington, mii de protestatari pro-palestinieni s-au adunat pentru a-și exprima nemulțumirea față de vizita premierului israelian și de politicile sale. Manifestațiile au fost marcate de tensiuni, poliția folosind gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimile. Protestatarii, unii venind din alte state americane, au acuzat guvernul american de complicitate pentru primirea unui lider pe care îl consideră responsabil pentru crime de război.
Rashida Tlaib, membră democrată a Congresului SUA, protestează înaintea discursului lui Netanyahu în legislativul american, cu o pancartă pe care scrie „criminal de război”.
Kamala Harris vorbește despre situația din Gaza
În ciuda protestelor, Benjamin Netanyahu a continuat să-și promoveze agenda, întâlnindu-se cu președintele Joe Biden și cu vicepreședinta Kamala Harris, care va fi probabil candidatul democrat la prezidențiale.
Vicepreședinta Kamala Harris a declarat joi că i-a cerut premierului israelian Benjamin Netanyahu să ajungă în curând la un acord de încetare a focului cu Hamas, astfel încât zeci de ostatici deținuți de militanții din Gaza începând cu 7 octombrie să se poată întoarce acasă.
De asemenea, Kamala Harris, a spus după întâlnirea cu premierul Benjamin Netanyahu că „ceea ce s-a întâmplat în Gaza în ultimele nouă luni este devastator. Imagini cu copii morți și ale oamenilor flămânzi disperați care fug pentru siguranță, uneori strămutați pentru a doua, a treia sau a patra oară.”
Demonstranți pro-palestinieni cu o efigie a premierului israelian Netanyahu lângă Casa Albă, la 25 iulie.
Biden vrea încetarea războiului din Gaza înainte să-i expire mandatul
Întâlnirea cu Biden a fost importantă, având în vedere că liderii americani declaraseră că se află în etapele finale ale obținerii unui acord care să oprească luptele din Gaza și să elibereze ostatici. Biden, care a anunțat recent că nu va mai candida la președinție, a subliniat că încetarea războiului din Gaza rămâne o prioritate în ultimele luni ale mandatului său. El a afirmat în repetate rânduri că un acord de încetare a focului este iminent, deși partenerii de negociere s-au declarat frustrați de lipsa detaliilor.
John Kirby, purtător de cuvânt al Casei Albe, a declarat că „mai sunt unele probleme care trebuie rezolvate”. În cadrul discuțiilor cu Biden, cei doi lideri au abordat și amenințările continue la adresa securității Israelului și violențele din Cisiordania.
După întâlnirea bilaterală, Biden și Netanyahu au avut o întâlnire cu familiile americanilor ținuți ostatici de Hamas, un gest menit să sublinieze importanța eliberării acestora în cadrul negocierilor de încetare a focului.
Aceasta a fost prima întâlnire față în față, la Washington, între Biden și Netanyahu de la atacurile de la 7 octombrie, anul trecut și survine într-un moment în care relațiile dintre Statele Unite și Israel sunt tensionate. Deși Biden a sprijinit Israelul imediat după atacurile Hamas, pe măsură ce asaltul asupra Gazei a continuat, el a devenit mai critic la adresa liderilor israelieni, cerându-le să permită mai mult ajutor umanitar în teritoriu, unde aproape 2 milioane de civili suferă de foame și lipsuri de resurse medicale și să limiteze victimele civile.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te