Legea spune că un referendum republican consultativ de felul celui propus de primarul capitalei poate fi inițiat de un număr de cel puțin o treime din deputații în Parlament, adică de 34.
Așa încât, atunci când Ceban anunța, vineri seara, că inițiativa sa a fost semnată de 37 de deputați, aceasta întrunea o condiție de bază pentru a putea fi înregistrată în Parlament și supusă votului.
„Dacă proiectul nu va fi inclus sau va fi respins de guvernarea PAS în Parlament, MAN va iniția colectarea de semnături ale cetățenilor”, a avertizat Ceban, care este și lider al Mișcării Alternativa Națională.
Cum va proceda PAS? Într-o discuție cu Europa Liberă, deputatul Alexandr Trubca a spus că partidul de guvernământ „nu a discutat în general această situație și nu avem o poziție”.
„Totuși, trebuie să înțelegem foarte clar – există Guvernul care și-a asumat o reformă și această reformă trebuie dusă până la sfârșit. Atât”, a spus Trubca.
Ce prevede reforma
Prezentată în faza de concept pe 8 aprilie 2026, ea prevede că sute de primării din R. Moldova trebuie comasate, așa încât fiecare primărie să aibă nu mai puțin de 3.000 de locuitori. Acum, peste 87% din cele 892 de primării din R. Moldova sunt sub acest prag.
În planul Guvernului, comasarea (sau amalgamarea) ar reduce cheltuielile pe care le are statul cu sute de lucrători din administrația publică locală și ar permite întărirea primăriilor care rămân, așa încât să poate avea și acces la proiecte finanțate din fonduri europene.
Procesul de amalgamare a și început pe bază voluntară și ar trebui să se încheie înainte de următoarele alegeri locale, din toamna anului 2027.
Reforma ar mai trebui să reducă numărul de raioane de le 32 la, probabil, doar 10 –autoritățile încă nu au decis asupra numărului final de raioane.
Primarul Ceban, care este unul din principalii rivali ai PAS, spune că această reformă a administrației publice locale „nu este modernizare, ci o lichidare forțată a satelor”.
„Deciziile privind reorganizarea, comasarea sau lichidarea primăriilor trebuie luate doar după consultarea directă a cetățenilor și cu respectarea voinței comunităților locale”, mai spune Ceban, cerând ca referendumul să aibă loc pe 27 septembrie curent.
Ce rol are referendumul consultativ
Are rolul de sondare a opiniei publice în legătură cu o problemă de interes național și nu produce consecințe juridice.
Cu alte cuvinte, rezultatul are caracter de recomandare pentru autoritățile statului, care nu sunt însă obligate să transforme voința exprimată de cetățeni în legi sau politici publice.
Chiar și dacă PAS, care poate bloca referendumul la diverse etape, ar fi de acord cu organizarea lui, termenele sunt restrânse.
Legea spune că plebiscitul poate avea loc în cel puțin 60 de zile de la data la care parlamentul adoptă decizia de organizare, așa încât Comisia Electorală Centrală să aibă suficient timp pentru pregătiri.
Dar inițierea și stabilirea referendumului, precum și conținutul întrebărilor, trebuie verificate și de Curtea Constituțională și nu este prevăzut niciun termen în care instanța ar fi obligată să se pronunțe.
Părerea analistului: „Ion Ceban vrea să-și facă publicitate”
Nicolae Negru
Analistul politic Nicolae Negru crede că referendumul nu va fi organizat în condițiile în care PAS deține majoritatea parlamentară și îl poate bloca, iar primarul Chișinăului înțelege și el asta.
„Domnul Ceban are probleme politice – blocul din care a făcut parte partidul său a luat doar 8% la alegerile parlamentare din 2025 - și vrea să le rezolve prin inițierea acestui referendum”, în care ar mobiliza în jurul său toți rivalii guvernării, spune Negru.
Dar nu totul se face prin referendum, spune analistul: „Nu întrebăm, de exemplu, cetățenii, cum să împărțim bugetul sau veniturile. Dacă vom întreba, atunci nu le vom împărți niciodată”.
Cine a mai organizat referendumuri consultative și cu ce rezultat
Niciun referendum consultativ organizat în R. Moldova nu a produs vreun efect sau mai exact – efectul scontat.
Primul, inițiat de președintele Mircea Snegur în 1994 pentru a-și întreba concetățenii cum își imaginează viitorul Republicii Moldova, a eșuat din cauza unei participări reduse.
În cel de-al doilea, inițiat de președintele Petru Lucinschi, cetățenii au fost întrebați dacă își doresc trecerea la republica prezidențială, în care șeful statului ar avea puteri mai mari, iar marea majoritate a spus că „Da”.
Parlamentul a decis însă exact invers, introducând, în 2001, republica parlamentară.
Ultimul referendum republican consultativ a avut loc pe 24 februarie 2019, simultan cu alegerile parlamentare.
A fost inițiat de liderul de atunci al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, oligarhul care se află astăzi în închisoare, fiind condamnat în prima instanță la 19 ani de închisoare pentru implicare în „furtul miliardului”.
La acel referendum, cetățenii au fost întrebați dacă sunt de acord cu reducerea numărului de deputați de la 101 la 61 și cu obținerea dreptului de a retrage mandatele aleșilor poporului.
Deși peste 73% din alegători au răspuns afirmativ la prima întrebare și aproape 80%, la cea de-a doua, iar Curtea Constituțională a validat rezultatul, referendumul nu a mai fost transpus în legislație de către Parlament - după alegerile din 2019 a urmat o criză politică de proporții, iar PD-ul lui Plahotniuc a fost alungat de la putere.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te