Your browser doesn’t support HTML5
Revista presei matinale cu Alexandru Cantir
După ce deputații PSRM au cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) destituirea a trei judecători de la Curtea Constituțională (CCM), analistul politic Nicolae Negru a declarat pentru portalul DESCHIDE ȘTIREA că este vorba, de fapt, de un fel de atac psihologic asupra judecătorilor, pentru a-i determina să mențină în vigoare legea privind creditul rusesc. „Socialiștilor nu le-a ieșit un fel de atac, nu le-a mers, au lăsat-o mai moale, iar acum începe al doilea val de presiuni. Nu le-a reușit pe ușă, încearcă pe fereastră cu ajutorul Consiliului Suprem al Magistraturii. Vor să-i hărțuiască (pe judecătorii CC) până se vor speria și măcar unul, doi din ei să fie de partea lor”, crede jurnalistul. La rândul său, fostul judecător al CCM, Victor Popa, atrage atenția că demiterea din funcție a unui judecător constituțional nu e atât de simplă pe cât le pare unora.
Solicitat de PUBLIKA TV, în legătură cu scrisoarea prin care socialiștii cer demiterea unor judecători de la Curtea Constituțională (CCM), fostul președinte al Curții, Alexandru Tănase, spune că un asemenea demers nu are cum să aibă efect. Consiliul Superior la Magistraturii (CSM) este un organ de autoadministrare judecătorească, or Curtea Constituțională nu este parte a sistemului judecătoresc, accentuează Tănase, adăugând că CSM nu are absolut nicio competență de a testa, de a interveni într-un fel sau altul în statutul judecătorilor constituționali. Mai mult ca atât, el amintește că, în acest sens, există o hotărâre a CCM din 2014. „Prin urmare, această declarație sau această adresare a domnul deputat Bolea (PSRM) nu cred că poate fi în general examinată de către CSM”, a declarat Alexandru Tănase.
GAZETA DE CHIȘINĂU dezvăluie că Mitropolitul Chișinăului și al Întregii Moldove, Vladimir, pe numele său de mirean Nicolae Cantarean, are cetățenia Federației Ruse. Acest lucru reiese dintr-un decret emis de administrația Putin, în octombrie 2018, când Nicolae Cantarean a primit Premiul de Stat al Federației Ruse. Înalta distincție i-a fost conferită „pentru contribuția importantă la păstrarea moștenirii culturale și spirituale ruse în Republica Moldova și activitatea fructuoasă de consolidare a cooperării ruso-moldovenești”, menționează publicația.
ZIARUL NAȚIONAL pune în evidență opinia deputatului Oazu Nantoi, care consideră că acuzațiile ce i-au fost aduse de Mitropolitul Vladimir premierului Ion Chicu nu ar fi întâmplătoare și ar urmări să-l facă „țap ispășitor” pe șeful Guvernului pentru faptul că enoriașii nu sunt lăsați să participe la slujbele bisericești din cauza pandemiei COVID – 19. „Declarația cu pricină foarte mult miroase a „intrigi seculare și politice” – campanie electorală a lui Igor Dodon se numește. Acuma nu ne rămâne decât să vedem cum ea va fi preluată de holdingul lui Dodon și cum va înghiți gălușca Ion Chicu – un simplu prim-ministru”, ironizează Oazu Nantoi.
GAZETA DE CHIȘINĂU (gazetadechisinau.md, 200429) găzduiește un comentariu semnat de fostul ministru al Finanțelor, analistul economic Veaceslav Negruța, potrivit căruia atunci când ies pe rând, premierul și președintele, și încearcă să inducă în populație frică și panică privind neplata pensiilor și salariilor la bugetari – trebuie înțeles așa cum este: „cei cu puterea au pierdut contactul cu realitatea și o iau hăisa”. Despre asumări de răspunderi sfidând Constituția am mai auzit, scrie expertul, dar, mai spune el, este strigător la cer felul cum a decis președintele Igor Dodon să infiltreze interesele străinilor în R.Moldova, printr-un acord de credit. „Să fie clar: și în mai, și în iunie, precum și în lunile care urmează vor fi achitate și pensiile, și salariile. Pentru că bani publici există în buget și este necesar doar să fie oprită cheltuirea acestor bani în scopurile electorale ale lui Dodon de către guvernarea care-i poartă numele”, subliniază Veaceslav Negruța.
MOLD STREET constată că, în ultimii 10 ani, cheltuielile militare ale R.Moldova au crescut de peste două ori – de la 21,4 milioane de dolari în 2010, până la 43,8 milioane de dolari în 2019. Doar în 2019, acestea s-au majorat cu 17%, potrivit uni raport al Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) de la Stockholm. În pofida acestei creșteri aparent semnificative, cheltuielile militare ale R.Moldova sunt printre cele mai mici din întreaga lume și au fost anul trecut cele mai reduse din Europa, cu excepția Islandei, care nu are deloc buget militar. Pentru comparație, Kosovo alocă cu 50% mai mult pentru apărare, iar Malta și Muntenegru (țări de câteva ori mai mici ca populație) au bugete militare de două ori și ceva mai mari ca cel al R.Moldova. La fel, R.Moldova a alocat anul trecut de aproape 8 ori mai puțin ca Georgia și de 15 ori mai puțin ca Armenia, țări comparabile ca teritoriu și populație din fosta URSS, notează portalul.
TV8 relatează că nu toți moldovenii care au așteptat de câteva zile în Polonia, la granița cu Ucraina, transport pentru a fi repatriați în R.Moldova au încăput în autocarele trimise de autoritățile de la Chișinău.
Din spusele celor care au rămas în Polonia, mai sunt circa 60 de persoane care nu au avut loc în autobuze. Aceștia au dormit aseară pe unde au nimerit, unii, în aer liber, alții, chiar în WC-uri publice.