Nicu Popescu: „Sunt sigur că și Moscova și Chișinăul au interesul să dialogheze”

Nicu Popescu, fost ministru de externe în guvernul condus anul trecut de Maia Sandu, se arată surprins de reacţiile vehemente ale demnitarilor de la Moscova faţă de declaraţiile preşedintei alese, Maia Sandu care nu sunt decât o reluarea a „poziției standard ” a oricărui demnitar de la Chișinău. Inclusiv actualul președinte pro-rus, Igor Dodon, subliniază Nicu Popescu

Interviu cu Nicu Popescu

Europa Liberă: Maia Sandu a anunțat deja că urmează să îmbunătățească în primul rând relațiile R. Moldova cu vecinii. Klaus Iohannis, de la Cotroceni, și-a anunțat disponibilitatea să efectueze o vizită la Chișinău imediat după ce va fi învestită Maia Sandu, iar președinta aleasă a vorbit despre o vizită pe care ar urma s-o întreprindă la Kiev, partea ucraineană anunțând că e în plină pregătire, această vizită. Cum vedeți Dvs. îmbunătățirea relațiilor R. Moldova cu cei doi vecini?

Nicu Popescu, fost ministru de externe, București, 1 iunie 2019.

Nicu Popescu: „Este absolut firesc și indispensabil pentru o țară ca R. Moldova să aibă relații bune, cordiale cu singurii săi vecini, cu doar două state. Și în acest sens, este absolut imperativ și urgent ca R. Moldova să depășească acea stare de izolare regională în care s-a aflat în acești ani, în condițiile în care predecesorul Maiei Sandu avea relații, practic, înghețate și cu România, și cu Ucraina, din cauza a mai multor atacuri la adresa acestor singuri doi vecini. Și este foarte important ca R. Moldova să depășească acea stare anormală de tensiune cu acești vecini și să intre pe făgașul unei cooperări prin care R. Moldova își poate promova interesele și agenda de cooperare, atât la București, cât și la Kiev. Or, subiecte, într-adevăr, sunt foarte multe. Și în relațiile cu Bucureștiul, și în relațiile cu Kievul, R. Moldova are foarte multe interese, foarte multe necesități care trebuie promovate, astfel încât cetățenii R. Moldova să poată beneficia de relații bune cu acești doi vecini ai R. Moldova.”

Europa Liberă: Și dacă la Kiev și la București este salutat dialogul la nivel înalt, se pare că Moscova nu este prea încântată de declarațiile pe care le-a făcut Maia Sandu, inclusiv că misiunea de pacificare de la Nistru trebuie să fie transformată în una civilă, iar grupul operativ de trupe ruse ar trebui să plece. De ce ar fi deranjată Moscova de această declarație, doar subiectul e actual de aproape 30 de ani?

Nicu Popescu: „Da, subiectul este actual și Federația Rusă este un partener important al R. Moldova. Știm foarte bine din campania electorală, dar și din sondajele de opinie, pe care le-am urmări cu toții. În cazul R. Moldova, este clar că Maia Sandu a obținut un mandat politic legat, în primul și în primul rând, de transformările interne, de lupta cu corupția și aplanarea tensiunilor geopolitice, în care, periodic, se găsește și R. Moldova. Evident, mandatul președintelui Maia Sandu presupune apropierea de Europa, dar și menținerea unor relații pragmatice și stabile cu Federația Rusă. Inclusiv, aceste relații nu presupun retragerea R. Moldova din politica sa de aproape 30 de ani, prin care R. Moldova a insistat asupra dreptului său de a decide dacă armatele altor state pot să se afle pe teritoriul R. Moldova sau nu și, tradițional, absolut toți președinții, toate guvernele R. Moldova, inclusiv predecesorul Maiei Sandu, Igor Dodon, întotdeauna au reiterat necesitatea ca Federația Rusă să-și retragă grupul operativ de trupe ruse de pe teritoriul R. Moldova.

Dar, din nou, tradițional, R. Moldova afirmă că aceste apeluri nu se referă la misiunea de menținere a păcii din regiunea transnistreană. Referitor la această operațiune de menținere a păcii, aproape din 2003, se discută cu o anumită regularitate necesitatea de a transforma misiunea de menținere a păcii din una militară într-o misiune de monitorizare civilă. Și aici, din nou, aceasta este o poziție de politică externă reafirmată de Maia Sandu, dar care s-a regăsit în prioritățile tuturor guvernelor și guvernărilor din R. Moldova de la 2003 încoace. Și în acest sens, în luările de poziție ale Maiei Sandu, într-adevăr, nu există nicio surpriză, de aceea, într-adevăr, este oarecum surprinzătoare reacția Federației Ruse, care în mai multe intervenții publice a decis să conteste și să atragă atenția asupra acestor luări de poziții standard pentru

orice demnitar și orice conducător al R. Moldova.”

Europa Liberă: Dar această reacție a Kremlinului ar putea însemna că Federația Rusă își va păstra poziția inclusiv în formatul de negocieri 5+2, unde domină și Tiraspolul, și nimic nu se va schimba pe dosarul transnistrean?

Nicu Popescu: „Este greu să speculăm care vor fi evoluțiile de politică externă ale Federației Ruse. Știm că, inclusiv prin unele documente, și în 2009, și într-o declarație comună a președintelui, pe atunci, Dmitri Medvedev, și președintele ucrainean Viktor Ianukovici, din 2010, și Federația Rusă a subscris ideii de transformare a misiunii de menținere a păcii în regiunea transnistreană într-o misiune civilă.

Deci, aparent, toți mediatorii, inclusiv R. Moldova, ca parte în acest conflict, inclusiv Federația Rusă și ceilalți mediatori, sprijină această idee de transformare a misiunii de menținere a păcii într-o misiune de monitorizare civilă. Dacă ne uităm la substanța acestor declarații care s-au auzit în direcția R. Moldova de la Moscova în aceste zile, atunci trebuie să recunoaștem că aceste declarații par să devieze de la declarațiile anterioare ale Federației Ruse față de procesul de reglementare transnistrean.

Dar, în orice caz, cred că este important că președintele ales Maia Sandu a reiterat poziția principială a R. Moldova. Federația Rusă și-a exprimat și ea poziția actuală față de cursul procesului de reglementare transnistreană. Toți au luat act de acest lucru și sunt sigur că și Moscova și Chișinăul au interesul de a încerca să dialogheze, inclusiv pe aceste subiecte, dar și pe alte subiecte, pentru ca să încerce să dezvolte relația într-o albie pragmatică și neideologică a interacțiunilor dintre aceste două capitale.”

Europa Liberă: Dar această poziție diferită în chestiunea prezenței militare în regiunea transnistreană ar putea să îngreuneze dialogul privind reglementarea transnistreană?

Nicu Popescu: „Aceste poziții sunt diferite, practic, de la izbucnirea acestui conflict și anume pentru astfel de situații de diferențe și divergențe din punct de vedere politic există în general noțiunea de politică externă și diplomație. Deci, rolul diplomației și al politicii externe este să aplaneze divergențele dintre state. Cu toții știm că R. Moldova și Rusia au divergențe pe anumite dosare, inclusiv pe dosarul transnistrean, inclusiv pe dosarul comercial, dar rolul diplomației, că o fi interacțiuni la nivelul Ministerului de Externe sau interacțiuni între președinți, rolul acestor interacțiuni este să aplaneze, să rezolve și să minimizeze diferențele de poziții dintre state.

Faptul că există aceste divergențe pe dosarul transnistrean nu înseamnă că dialogul nu poate continua. Ba din contră, acest lucru înseamnă că dialogul trebuie continuat și trebuie depuse eforturi ca acest dialog să avanseze.”

Europa Liberă: Iar dialogul dintre Chișinău și Occident cum ar trebui să evolueze? Maia Sandu spunea că a început discuții cu partenerii internaționali ai țării pentru sprijin în combaterea crizei de coronavirus. Acesta ar fi doar un segment din toată cooperarea dintre R. Moldova și Vest.

Nicu Popescu: „Da, într-adevăr, în aceste condiții, în ultimii patru ani, R. Moldova s-a aflat într-o stare de izolare internațională, atât din cauza președintelui anterior, Dodon, cât și din cauza guvernării Plahotniuc. Acum, practic, toate ușile în fața R. Moldova sunt deschise, în statele UE, în America de Nord, în SUA, și acum este foarte important ca, printr-o diplomație activă, țara noastră să poată relansa relațiile cu aceste capitale, inclusiv pentru a aduce asistență și în gestionarea crizei de COVID, în depășirea efectelor economice ale acestei crize. Treptat, evident, avem nevoie și de ajutor, acțiune și cooperare, inclusiv, legate de lupta cu corupția, lupta cu spălarea de bani, recuperarea unor bunuri furate de la cetățenii R. Moldova anterior prin intermediul unor scheme frauduloase de delapidări de fonduri, inclusiv din sistemul bancar. Deci, sunt foarte multe dosare, inclusiv pe politicile de anticorupție, în care R. Moldova ar trebui să interacționeze cu statele UE și SUA.

În momentul când R. Moldova va face progrese și în lupta cu corupția, se va putea pune deja și întrebarea privind atragerea unor investiții străine, mai mult, eventual, crearea unor noi locuri de muncă, eventual, reincluderea Moldovei într-un nou program privind provocările mileniului, lansat anterior de SUA. Evident, se va pune și întrebarea accesării unor noi fonduri europene. Deci, pe toate aceste planuri, există foarte multe oportunități, pe care anterior, ultimii ani, R. Moldova le-a ratat, dar acum poate reveni, ca să încerce să obțină beneficii pentru țara noastră.”

Europa Liberă: Dvs. ați făcut parte din guvernul Maiei Sandu, acum ați putea să vă regăsiți într-o echipă a domniei sale?

Nicu Popescu: „La această etapă, nu am avut o discuție detaliată la acest subiect.”