„Noi pierdem lupta concurențială în regiune”. 25 de milioane de euro pentru dotarea universităților

Universitățile moldovene care vor să-și doteze mai bine laboratoarele au la dispoziție un fond de aproape 25 de milioane de euro oferit de Banca Mondială pentru următorii câțiva ani. Dar trebuie să treacă mai întâi printr-un concurs de proiecte.

25 de milioane de euro pentru dotarea universităților

Instituțiile de învățământ superior care pregătesc specialiști în inginerie, tehnologii ale informației și comunicațiilor, științe ale educației și sănătate pot miza fiecare pe o sumă maximă de 2,15 milioane de euro. Universitățile interesate trebuie să descrie în detaliu problemele pe care le întâmpină în procesul de instruire, să propună soluții realiste și să evalueze eventualele costuri, dosarele urmând să fie prezentate ministerului până la jumătatea lunii decembrie.

Rectorul Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Sergiu Cornea, spune că instituția și-a acoperit nevoile ce țin de dotări și modernizarea sălilor de studiu doar din contul unor proiecte ocazionale. Chiar și în condițiile unor cheltuieli optimizate, bugetul unei universități regionale nu poate acoperi o mare parte din necesități, constată managerul:

„Sunt foarte mari necesități și căutăm surse, oportunități, proiecte, deci cam așa e logica. Ceea ce se propune acum, chiar ar fi o oportunitate pentru instituție. Avem priorități - cămine, o sală de sport nereparată de 30 de ani, am avea necesitate de niște calculatoare performante. Pe domeniile acestea se cer inovații permanente.”

De la începutul acestui an, ministerul Educației virează bani în contul universităților după o nouă formulă de calcul, bazată pe numărul de studenți, complexitatea programelor și alți câțiva indicatori. Noua metodologie a fost salutată de managerii universitari, pentru că ar fi mai corectă.

Totuși, la nivel de finanțare, aplicarea acestei formule nu a produs efecte benefice simțitoare, susține Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice din Moldova. El spune că pentru învățământul ingineresc, echipamentele sunt extrem de necesare și totodată foarte scumpe, motiv din care se caută mereu sprijin din partea partenerilor de dezvoltare ai Republicii Moldova. În opinia rectorului, finanțarea insuficientă a învățământului superior generează probleme care se țin lanț:

„Cea mai mare problemă cu care se confruntă domeniul educației și în special domeniul educației universitare este de subfinanțare cronică. Aceleași echipamente, laboratoare, noi pierdem lupta concurențială cu universitățile din regiune, în primul rând cu universitățile din România, dar nu numai. Ei au nevoie de creiere, au nevoie de tineri dotați, talentați, ei oferă condiții mai bune, oferă burse mai mari și e clar că studenții votează cu acele universități. Ei se uită și pe clasamente, ori în clasamente iarăși universitățile românești sunt mai sus, fiindcă au avut finanțare mai bună, au avut condiții mai bune.”

Rectorul UTM, Viorel Bostan, atrage atenția că lipsurile financiare produc și un deficit de cadre didactice, pentru că remunerațiile lunare nu sunt motivante:

„Tu nu poți crește, nu poți să asiguri, de exemplu, un salariu adecvat unui cadru didactic, ca el să rămână în sistem. Uitați-vă, iarăși, domeniul IT. Salariul în domeniul IT de începător este de 800-900 de euro. Un salariu de începător în universitate este de 200 de euro, despre ce vorbim noi. În trecut, cei mai buni tineri rămâneau la departamente, urmau studii de master, studii de doctorat, vroiau să urmeze cariera academică. Acest lucru nu se întâmplă fiindcă este această discrepanță extraordinar de mare dintre salariul din industrie și salariul din universități.”

În prezentarea programului de investiții pentru învățământul superior, ministrul Educației, Anatolie Topală, a vorbit despre șansa pe care o au instituțiile să-și îmbunătățească programele de studii, pentru ca acestea să corespundă cerințelor pieței de muncă. Rectorii cu care am stat de vorbă spun totodată că, în lipsa unei orientări profesionale, importante domenii inginerești nu au suficiente cadre, tinerii optând tradițional pentru facultăți considerate din inerție drept prestigioase.