Lliderul opoziției armene Nikol Pașinian a spus că protestele din Armenia sînt „o revoluție de catifea”, trimitere la protestele din noiembrie 1989 din Cehoslovacia, care au dus la răsturnarea regimului comunist.
Dar într-un comentariu pe contul său de Facebook, Pașinian a remarcat că „Partidul Republican se gândește să folosească avantajul oferit de demisia lui Serj Sarkisian și vrea să păstreze puterea”, adăugând: „Nu putem permite ca acest sistem corupt să continue să existe”.
În opinia liderului opoziției, există pericolul ca fostul premier, Serj Sarkisian, care a demisionat cu două zile în urma, să continue să conducă țara din umbra dacă partidul său Republican rămâne la putere. Republicanii au în acest moment majoritatea parlamentară, partidul lui Pașinian dispune numai de patru mandate.
După ce a anulat discuțiile de miercuri dimineață, premierul interimar Karen Karapetian a explicat că nu poate accepta precondițiile puse de liderul opoziției.
Your browser doesn’t support HTML5
La Erevan continuă protestele
Manifestanții de la Erevan, relatează corespondenții Europei Libere, cer însă demisia lui Karapetian și ca Nikol Pașinian să preia funcția de premier interimar. Mulțimea adunată în centrul Erevanului l-a ales seara, prin conses, pe Pașinian drept candidatul „poporului” la funcția de premier.
Între timp, liderului celui de al doilea partid ca mărime din Parlament, omul de afaceri Gagik Țarukian, și-a îndemnat colegii de partid „să se alăture oamenilor de pe stradă”.
Partidul Social-Democrat i-a cerut și el premierului interimar Karapetian să se retragă.
Iar unul din parlamentarii partidului de opoziție Yelk a declarat că în acest moment, în Parlament ar fi o majoritatea care să voteze numirea lui Nikol Pașinian în funcția de premier.
„Avem deja 40 de voturi, ne lipsesc 13”, a declarat Edmon Marukian Europei Libere, „dar le obținem de la parlamentari ai Partidului Republican”.
După protestele masive ale opoziției, liderul Partidului Reipublican, Serj Sarkisian a demisionat din funcția de prim ministru, pe care acesta și-o asumase după ce îi expirase cel de al doilea și ultim mandat prezidențial la începutul lunii. În 2015, în cursul ultimului său mandate prezidențial, s-a trecut de la sistemul semi-prezidențial la cel parlamentar dar atunci, Serj Sarkisian lăsase de înțeles că nu va încerca să preia funcția de premier.