Aprobând proiectul noii legi cu privire la accesul informațiile de interes public, guvernul a explicat că legislația actuală trebuie modernizată în conformitate cu prevederile Convenției Consiliului Europei privind accesul la documentele oficiale sau Convenția de la Tromsø, care a intrat în vigoare în 2020.
Ce spune guvernul
Ministra justiției Veronica Mihailov-Moraru, cea care a prezentat proiectul de lege în ședința de guvern din 12 aprilie, a spus că acesta introduce „o noțiune clară de informație de interes public”, definită ca „toate informațiile înregistrate în orice formă... deținute de furnizorii de informații” și extinde lista subiecților care vor fi considerați furnizori de informații.
În afară de instituțiile publice, vor fi considerați furnizori „persoanele juridice de drept privat care prestează servicii publice”, întreprinderile energetice sau asociațiile profesionale și organele de autoadministrare din justiție.
Vorbindu-le ulterior jurnaliștilor, purtătorul de cuvânt al guvernului, Daniel Vodă, a subliniat că termenul de primire a unui răspuns la o solicitare de informație va fi redus, de la 15 zile lucrătoare, la 15 zile calendaristice.
Dar guvernul nu a explicat de ce a mărit lista domeniilor în care accesul la informație este restricționat, inclusiv cel al mediului ambiant sau al relațiilor internaționale.
Ce spun experții
Cristina Durnea, juristă la Centrul pentru Jurnalism Independent, o organizație neguvernamentală de sprijin media, a depistat în proiect cel puțin două domenii noi în care accesul la informație nu era restricționat de legislația veche: „mediul înconjurător” și „activitatea de evaluare, control sau supraveghere”.
Legea actuală datând din 2000 prevede și ea o listă de restricții, dar mai mică, spune Durnea, „furnizorii de informații fiind în drept să limiteze accesul la informații, pentru a proteja o serie de scopuri legitime, ca apărarea sau securitatea națională, siguranța sau ordinea publică” sau respectarea drepturilor și reputației altei persoane.
| Proiectul legii noi: | Legea actuală: |
| 1. apărarea sau securitatea națională; | 1. informaţiile atribuite la secret de stat... |
| 2. siguranța sau ordinea publică; | 2. informaţiile confidenţiale din domeniul afacerilor... |
| 3. relațiile internaționale; | 3. informaţiile cu caracter personal... |
| 4. prevenirea sau descoperirea infracțiunilor ori contravențiilor; | 4. informaţiile ce ţin de activitatea operativă şi de urmărire penală... |
| 5. efectuarea urmăririi penale; | 5. informaţiile ce reflectă rezultatele finale sau intermediare ale unor investigaţii ştiinţifice şi tehnice... |
| 6. desfășurarea procedurii administrative sau judiciare; | |
| 7. activitatea de evaluare, control sau supraveghere; | |
| 8. datele cu caracter personal; | |
| 9. drepturile de proprietate intelectuală; | |
| 10. secretul comercial; | |
| 11. mediul înconjurător; | |
| 12. Accesul la informațiile de interes public este limitat și atunci când restricția este prevăzută expres de lege, inclusiv în cazul informațiilor ce constituie secret de stat, bancar sau medical. |
Jurista Cristina Durnea crede că noul proiect de lege privind accesul la informațiile de interes public ar trebui să fie îmbunătățit, „să aibă standarde mai actuale decât cele din Convenția Consiliului Europei”.
În discuția cu Europa Liberă, jurista Cristina Durnea spune că „restricțiile prevăzute de proiectul noii legi sunt copiate din prevederile Convenției de la Tromso”. „Convenția vine cu standarde minime, nu neapărat cu viziuni progresiste”, mai spune Durnea.
După adoptarea lui de către guvern, proiectul legii noi cu privire la accesul la informațiile de interes public a fost trimis parlamentului.
Înainte de a fi supus votului, proiectul urmează a fi luat în discuție în timpul unor dezbateri cu participarea experților interesați.
Dar proiectul a fost deja criticat de unii jurnaliști de investigație, pe motiv că nu conține prevederi speciale, care ar facilita accesul presei la informații oficiale și pentru că prevede mai multe, nu mai puține restricții.