Noi tensiuni între Armenia și Azerbaidjan

Parlamentul de la Erevan discută miercuri, în spatele ușilor închise evoluțiile din ultimele zile de la granița cu Azerbaidjanul, unde tensiunile sunt în creștere.

Noi tensiuni între Armenia și Azerbaidjan

Miercuri un militar armean a fost rănit într-o luptă de-a lungul graniței cu Azerbaidjanul , potrivit anunțului Ministerului armean al Apărării . Acum doua zile Erevanul anunțase că în ciocnirile de la granița cu Azerbaijanul alți doi soldați au fost omorâți. Incidentele au avut loc la granița dintre Armenia și exclava azeră Nahicevan situată între Armenia și Iran. Grănicerii armeni ar fi fost „provocați” de militari azeri, care ar fi încercat să avanseze în interiorul Armeniei.

Harta conflictului Armenia-Azerbaidjan

Ministerul apărării din Azerbaidjan a declarat că forțele armene au deschis focul asupra pozițiilor azere, adăugând că nu au existat victime în rândul personalului militar azer. Aproximativ șase mii de oameni au fost uciși toamna trecută într-un război de șase săptămâni între forțele azere și armene încheiat printr-un armistițiu intermediat de Rusia. În urma câștigurilor obținute pe câmpul de luptă de către forțele azere, o parte a enclavei armene Nagorno-Karabah și toate cele șapte raioane din jurul acesteia au fost plasate sub administrație azeră. Ministerul Apărării de la Baku a spus marți că forțele armate armene au tras periodic asupra pozițiilor armatei azere în regiunea Sadarak din enclava Nahicevan. Partea armeană „a fost suprimată prin focul de răspuns", se arată în declarația ministerului azer.

În replică, Ministerul armean de Externe a condamnat ceea ce a descris ca „acțiuni provocatoare ale Azerbaidjanului la graniță” considerând că acțiunile au fost „însoțite de amenințările conducerii de vârf din Azerbaidjan față de suveranitatea și integritatea teritorială a Armeniei și folosirea forței împotriva regiunii Nagarno Karabah.”

Declarația Erevanului a fost o referire la pretențiile președintelui Azerbaidjanului Ilham Aliev despre „pământurile istorice azere” de pe teritoriul Armeniei moderne. Aliev făcuse declarația în timpul vizitei sale în districtul Kelbajar pe 16 august. Kelbajar este unul dintre raioanele din jurul Nagorno-Karabah, de unde forțele armene s-au retras după întelegerea mediată de Rusia între părți, toamna trecută, înțelegere care a pus capăt celor șase săptămâni de lupte între Armenia și Azerbaidjan.

Aliev a spus în timpul vizitei că azerii care a trăit în provincii în vremurile sovietice și au fost strămutați acum trei decenii aveau dreptul să se întoarcă și să trăiască în „Țările strămoșilor lor". Reprezentanții a două fracțiuni de opoziție în parlamentul armean au cerut discutarea subiectului evoluțiilor de la frontieră în timpul unei sesiuni speciale. Seiran Ohanian, șeful fracțiunii Haiastan de opoziție, a cerut guvernului să ia o poziție, susținând că Azerbaidjanul consideră lipsa de reacție a Erevanului, tăcerea Erevanului, ca semn de slăbiciune. Dar partidul de opoziție și de guvernământ au convenit să discute miercuri cu ușile închise situația în Parlament. Parlamentarii pro-guvernamentali nu au comentat propunerea lui Ohanian și nici nu au răspuns afirmațiilor recente ale lui Aliev .

Într-un interviu cu serviciul armean al postului nostru de radio, analistului politic Thomas de Waal consideră că deși ostilitățile pe scară largă s-au încheiat anul trecut, conflictul armeano-azer continuă la un nivel scăzut și acum tensiunile au loc într-o parte a frontierei care a fost scena unor confruntări majore în anii 1990. „Cred că vedem că partea azeră încearcă să-și avanseze viziunea asupra unei noi păci în propriile sale condiții, ceea ce înseamnă a pune cât mai multă presiune posibil pe partea armeană până când există un răspuns dur. Cu alte cuvinte, esența acestei propuneri este următoarea: „Dacă vă recunoaștem integritatea teritorială, ne oprim, recunoaștem granițele dintre Armenia și Azerbaidjan, atunci partea armeană trebuie să renunțe la ambițiile sale față de regiunea Nagorno Karabah, să accepte teritoriul recunoscut la nivel international ca parte a Azerbaidjanului. ", crede Thomas de Waal -expert la Carnegie Europa.

Săptămâna trecută, premierul Nikol Pașinian afirmase că Erevanul este pregătit să reia convorbirile cu reprezentanții regimului de la Baku pentru rezolvarea conflictului legat de Nagorno Karabah și că așteaptă propuneri specifice din partea grupului de la MINSK – grup compus din Armenia, Azerbaidjan, Franța, Rusia si Statele Unite, sub egida OSCE.