Ucrainenii au reacționat cu un amestec de entuziasm reținut și scepticism la vestea că Curtea Penală Internațională (CPI) a emis mandate de arestare împotriva președintelui rus Vladimir Putin și a altui oficial rus pentru drepturile copilului pentru rolul lor în presupuse crime de război legate de transferurile și deportările ilegale de copii din teritoriile ucrainene ocupate în Rusia.
Anton Buriak, un tânăr muncitor de 21 de ani din Novomihailivka, un oraș ocupat din regiunea Donețk, în estul Ucrainei, a declarat pentru RFE/RL că susține această decizie „deoarece crimele de război ale lui Putin au avut loc”.
„Cunosc personal cazuri de copii care au fost duși cu forța în Rusia din teritoriile ocupate”, spunea el pe 18 martie.
Demersul tribunalului permanent pentru crime de război, anunțat la 17 martie, îl acuză pe Putin de trei capete de acuzare de „responsabilitate penală individuală” pentru presupusele crime de război comise pe teritoriul ucrainean ocupat de Rusia începând „cel puțin” cu februarie 2022.
De asemenea, tribunalul a emis un mandat de arestare pe numele Mariei Lvova-Belova, comisarul pentru drepturile copilului din cadrul biroului prezidențial al lui Putin, pentru două acuzații similare legate de aceeași perioadă.
VIDEO: Februarie, 2023. Șaizeci de copii ucraineni deportați în Rusia s-au reunit cu familiile lor, la Kiev. Reîntregirea familiilor a devenit posibilă cu sprijinul fundației „Salvați Ucraina”, care afirmă că a reușit să recupereze 120 de copii din teritoriile ocupate din Ucraina și 30 de copii din Rusia.
Your browser doesn’t support HTML5
Familii reîntregite. Mai mulți copii deportați în Rusia au revenit acasă, în Ucraina
„Există motive rezonabile de a crede că fiecare suspect poartă responsabilitatea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și pentru cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei în Federația Rusă, în detrimentul copiilor ucraineni”, a declarat CPI în anunțul de emitere a mandatelor de arestare.
Cu toate acestea, Buriak și alți ucraineni care au vorbit cu reporterii RFE/RL de la Kiev și-au exprimat îndoielile cu privire la posibilitatea de aplicare a deciziei, având în vedere că CPI nu are jurisdicție asupra Rusiei și faptul că Moscova nu recunoaște acest tribunal internațional.
"„Vor ajunge Putin și Lvova-Belova în fața justiției? Habar n-am”, spune Buriak, care și-a părăsit orașul natal la două luni după invazia totală a Rusiei în Ucraina în februarie 2022.
„Oricum, America nu recunoaște acest tribunal”, a spus el. „Acest război este teribil și nu știu cum se va termina. Dacă ar fi fost atât de ușor, Putin ar fi fost deja în închisoare. Soldații săi, criminalii de la Bucea și din alte părți, ar trebui să fie și ei în închisoare.”
Anton Buriak
CPI, recunoscut de 123 de țări, nu face parte din Organizația Națiunilor Unite și nici nu dispune de o forță de poliție proprie, ceea ce o face dependentă de statele membre ale Curții pentru a pune în aplicare mandatele pe care le emite.
Nici Rusia, nici Statele Unite, nici China și nici Ucraina nu sunt membre ale CPI, deși Kievul a acordat instanței jurisdicția pentru a urmări penal crimele de război pe teritoriul ucrainean în urma invaziei neprovocate a Rusiei în Ucraina în 2022.
Rusia a fost semnatară a Statutului de la Roma din 1998, care a dus la formarea CPI în 2002, dar nu a ratificat niciodată statutul. În 2016, la doi ani după prima invazie a Rusiei pe teritoriul ucrainean, care a dus la anexarea ilegală a peninsulei ucrainene Crimeea, Putin a semnat un decret care exclude Rusia de la aderarea la CPI.
Statele Unite au devenit semnatare al Statutului de la Roma în 2000, dar și-au retras semnătura doi ani mai târziu.
Roma, un director de vânzări în vârstă de 35 de ani care a vorbit cu RFE/RL cu condiția ca numele său de familie să nu fie folosit, și-a exprimat scepticismul cu privire la capacitatea CPI de a executa ordinul de arestare.
„Rusia, China și Statele Unite nu recunosc legitimitatea CPI, așa că nu cred că va conta”, a declarat Roma. „Cred că este doar o campanie pentru public. Nu va avea nicio consecință practică”.
Cu toate acestea, mandatele de arestare au fost o surpriză pentru mulți ucraineni, inclusiv pentru analistul în domeniul sănătății Nazar Belei, în vârstă de 31 de ani.
„Sunt complet de acord! Nu știu dacă sau când va avea loc arestarea, dar este o decizie justă”, a declarat Belei pentru RFE/RL la Kiev. „Nu credeam că se va lua această decizie, pentru că Putin este șef de stat și astfel de cazuri sunt rare”.
Putin a devenit al treilea șef de stat pe numele căreia s-a emis unui mandat de arestare al CPI, alăturându-se lui Omar al-Bashir din Sudan și lui Muammar Gaddafi din Libia.
Cu toate acestea, Belei a subliniat semnificația mandatelor de arestare.
„Această decizie arată ce crede lumea - aproximativ 120 de țări - despre acest ticălos”, a spus el. „Să faci ceea ce face Rusia în Ucraina în secolul 21 este o aberație. Au luat copii cu forța. Copiii sunt o categorie neprotejată și trebuie să luptăm pentru drepturile lor”.
Kievul a afirmat în repetate rânduri că Rusia a deportat sau transferat cu forța copii ucraineni de pe teritoriul ucrainean ocupat de forțele rusești.
Nazar Belei
Biroul Procurorului General al Ucrainei are dovezi despre deportarea forțată a peste 16 mii de copii ucraineni din zone din regiunile Donețk, Luhansk, Harkov și Herson, în timp ce se aflau sub ocupație rusă. Se pare că cel puțin 308 copii ucraineni au primit permisiunea de a se întoarce în Ucraina.
Amnesty International a documentat cazuri de transfer forțat sau de deportare a civililor ucraineni, inclusiv a copiilor, din zonele ocupate de forțele rusești către alte teritorii ucrainene ocupate sau chiar pe teritoriul Rusia. Organizația internațională de monitorizare a drepturilor omului afirmă că transferurile și deportările reprezintă „crime de război și probabil crime împotriva umanității”.
Conform Amnesty International, Rusia ar fi simplificat procesul prin care copiii ucraineni pot obține cetățenia rusă odată ajunși în Rusia, pretinzând că aceștia sunt „fie orfani, fie lipsiți de îngrijire părintească”.
„Această strategie propunea facilitarea adopției acestor copii de către familii rusești, încălcând astfel dreptul internațional", a declarat Amnesty International într-un raport din noiembrie.
Tetiana Klușnicenko, o pensionară în vârstă de 63 de ani, a declarat pentru RFE/RL că măsurile luate de CPI pentru arestarea lui Putin și a lui Lvova-Belova sunt încă insuficiente.
„Nu este suficient, pentru că ceea ce face Putin depășește orice descriere umană. De ce ne torturează tânăra noastră națiune? De ce ne fură copiii?” a spus Klușnicenko. „Nu au propriii orfani de care să aibă grijă?"
Klușnicenko speră că acțiunea CPI va transmite un semnal către restul lumii, pe care a acuzat-o că a rămas tăcută atunci când Rusia a invadat și anexat Crimeea în 2014 și a sprijinit forțele separatiste care luptă împotriva Kievului în regiunea Donbas din estul Ucrainei.
„Sper că această decizie îi va face pe oameni să înțeleagă că Rusia comite un genocid în Ucraina”, a declarat ea. „Cred că cei responsabili trebuie aduși în justiției. În orice caz, este bine că lumea nu este tăcută și indiferentă ca în 2014”.