„O mamă a scris pe o rețea de socializare și toți o cred”. Autoritățile luptă cu miturile anti-vaccinare

Campania se desfășoară cu implicarea comunităților, autorităților publice locale, profesorilor, educatorilor, asistenților sociali și acoperă 10 raioane (Dondușeni, Comrat, Ceadâr-Lunga, Căușeni, Ștefan-Vodă, Râșcani, Cahul, Sângerei, Glodeni, Călărași) și 15 suburbii ale municipiului Chișinău (Durlești, Băcioi, Vatra, Vadul-lui-Vodă, Budești, Sângera, Ghidighici, Bubuieci, Budești, Ciorescu, Colonița, Cricova, Grătiești, Stăuceni, Trușeni), unde se atestă rate joase de vaccinare împotriva bolilor infecțioase prevenibile prin imunizare.

Mituri legate de vaccinare

Medicul de familie Natalia Dodin de la Centrul de Sănătate Ghidighici, unde campania de informare va ajunge în septembrie, spune că pe sectorul său rata de vaccinare este de 85%, și nu de 95%, așa cum vor autoritățile. Cele mai dese refuzuri sunt în cazul vaccinului împotriva papilomavirusul uman (HPV), care provoacă cancerul de col uterin.

„Adulții nu sunt în țară. Când vin vara acasă după un certificat, atunci le facem și vaccinurile necesare. Am câteva refuzuri pentru copiii pe care îi am în evidență. Părinții sunt reticenți mai mult la vaccinul HPV. Noi le explicăm, le dăm timp să se gândească și apoi ei revin. Putem face un program individual pentru vaccinare, dacă au nevoie de timp”, spune medicul.

• Te-ar mai putea interesa și: Câte fete s-au vaccinat contra cancerului de col uterin și de ce trebuie să fie vaccinați și băieții

În raionul Căușeni, rata de imunizare pentru anumite tipuri de vaccinuri este sub 85%.

„Noi vorbim cu mamele, dar, din păcate, internetul și mass-media au mai mare influență. O mamă a scris pe o rețea de socializare și toți o cred. Avem foarte multe refuzuri. Ne spun că după vaccinare apar diferite maladii, sunt decese, copiii rămân invalizi. Mai problematic este cu vaccinurile de la vârsta de un an – împotriva rotavirusului și a poliomielitei”, spune șeful Centrului de Sănătate Căinari, Ion Șutac.

Specialiștii de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) și Centrul pentru Strategii și Politici de Sănătate merg în localitățile unde rata de imunizare este joasă pentru un vaccin sau altul, discută cu oamenii, le răspund la întrebări și le prezintă beneficiile vaccinării.

„La Băcioi, am desprins că oamenii au temeri legate de siguranța vaccinurilor. Când le explici cum stau lucrurile, ei spun că nu au știut și că își vor revedea decizia. Unele mame consideră că, dacă copilul s-a născut prematur, nu trebuie vaccinat sau că, fiind alergic la albușul de ou, vaccinul o să-i facă rău. Altele spun că au încredere în medicul de familie, pentru că de câte ori au apelat la el, le-a dat sfaturi utile”, povestește șeful Direcției prevenirea și controlul bolilor transmisibile de la ANSP, Nicolae Furtună.

Contraindicații pentru vaccinare

Combătând aceste și alte mituri, specialistul spune că există puține contraindicații în cazul vaccinurilor obligatorii: „Atunci când copilul are o reacție anafilactică la prima doză de vaccin, aceasta este contraindicație pentru doza următoare. Astfel de contraindicații ca nașterea prematură, tratamentul cu antibiotice, alergiile la anumite produse și hemangioamele nu sunt veritabile”.

Potrivit portalului european de informații despre vaccinare, anumite tulburări ale sistemului imunitar (imunodeficiențe congenitale) sau tratamente medicale (chimioterapie, transplant de organe, doze mari de steroizi) sunt contraindicații pentru anumite vaccinuri, de exemplu, împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei sau vaccinul antitifoidic oral.

De asemenea, unele vaccinuri sunt contraindicate în sarcină, de exemplu, cel împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei.

În ultimii 5 ani, în R. Moldova s-a înregistrat o scădere a numărului de persoane vaccinate. Autoritățile explică această scădere prin:

• informații false;
• mituri;
• contraindicații false la vaccinare;
• apartenența la confesiuni religioase sau convingeri personale;
• restricțiile impuse în pandemia COVID-19.

Autoritățile nu dispun de o rată de imunizare generală, aceasta variind de la un vaccin la altul. De exemplu, nivelul de vaccinare contra HPV printre fetele cu vârsta de 10 ani ajungea în anul 2021 la doar 39%. Pe de altă parte, împotriva Hepatitei B la naștere au fost vaccinați 98% din copii.

Prin Programul Național de Imunizări pentru anii 2023-2027, guvernul își propune să crească rata de imunizare până la 95% în cazul fiecărui tip de vaccin. Autoritățile spun că prin vaccinare, anual, sunt prevenite aproximativ 42.000 de cazuri de boli și minim 350 de decese, vaccinarea fiind cea mai sigură și cost eficientă măsură de sănătate publică.