După eforturi de convingere îndelungate, organizații neguvernamentale din Berlin specializate în combaterea rasismului și xenofobiei, sprijinite de oficiali ecologiști, au obținut ca piața din fața celei mai mari gări din Berlinul de Est, în cartierul Lichtenberg, să poarte numele lui Eugeniu Botnari.
Moldoveanul în vârstă de 34 de ani a murit pe data de 20 septembrie 2016, în urma unei traume cerebrale. În ziua de 17 septembrie el fusese reţinut de către managerul unui magazin, fiind acuzat de tentativă de furt. Managerul l-a bătut. Acţiunea filmată a fost răspândită şi comentată ulterior, prin chat, chiar de către şeful unităţii comerciale.
Your browser doesn’t support HTML5
O piaţă din Berlin poartă numele lui Eugeniu Botnari, născut în Republica Moldova
De teama costurilor şi pentru că nu avea asigurare de sănătate, Botnari, care trăia din 2005 în Germania, nu s-a dus la medic. Abia două zile mai târziu a fost consultat medical, însă nu a mai putut fi salvat şi a murit.
Managerul magazinului rețelei Edeka, André S., a fost condamnat pe data de 27 martie 2017 la trei ani şi trei luni de închisoare pentru omor. În cursul procesului s-a aflat că el a maltratat şi alte persoane, în primul rând străini şi oameni fără adăpost.
Numele „Eugeniu-Botnari-Platz” a fost acceptat în cele din urmă de consilierii locali ai Primăriei din cartierul berlinez Lichtenberg, după numeroase controverse. Consilierii liberali s-au opus vehement propunerii ecologiştilor.
Coperta unei broşuri dedicate lui Eugeniu Botnari
Liberalii ar fi preferat ca piaţa cunoscută ca „din fața gării” (Bahnhofsvorplatz) să primească numele preşedintelui guvernamental din Kassel, creştin-democratul Walter Lübcke, asasinat în 2019 de către un extremist de dreapta. Nici consilierii creştin-democraţi şi cei ai partidului naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD) nu au fost de acord cu atribuirea numelui lui Eugeniu Botnari.
Moartea moldoveanului a fost pe larg dezbătută în presa germană. Organizaţii civice, politice şi umanitare au atras atenţia, apelând tocmai la acest exemplu, asupra rasismului latent, existent în societatea germană.
Cazul a fost documentat cu mare atenţie într-o broşură editată de Oficiul de consiliere a victimelor unor violenţe rasiste, antisemite şi într-o analiză a Fundaţiei „Amadeu Antonio”.
Organizaţiile neguvernamentale continuă să acorde atenție cazului. Prin intermediul unui apel intitulat „În memoria victimelor rasismului și violenței”, publicat şi în limba română (postat pe internet), activiștii își exprimă dorința să contacteze rude, prieteni sau persoane care l-au cunoscut pe Botnari. „Împreună cu ei”, se spune în apelul citat, „am dori să-i păstrăm amintirea vie și să discutăm despre modalitatea în care să facem acest lucru. Dorim să aflăm mai multe despre el și despre viața sa.”