Potrivit Greenpeace, Tribunalul București obligă Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral și Institutul Grigore Antipa să comunice studiile de ecotoxicitate care au stat la baza elaborării Raportului Integrat de Mediu pentru proiectul Neptun Deep.
Romgaz, una din cele două corporații implicate în proiect, a transmits anterior că „evaluarea impactului asupra mediului, după cum reiese din concluziile studiilor de mediu, arată că Proiectul Neptun Deep nu este de natură să inducă un impact semnificativ asupra factorilor de mediu și mediului socio-economic”.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet (PNL), a apărat mereu proiectul. În septembrie, cu două luni înaintea deciziei tribunalului de la București, el susținea că „instanța va dovedi că Agenția pentru Protecția Mediului și-a făcut treaba așa cum trebuie”.
Proiectul a fost aprobat de autoritățile române după ce companiile OMV Petrom și Romgaz ar fi dovedit că exploatarea gazelor din Marea Neagră nu ar avea un impact negativ asupra mediului.
Ambele instituții vizate în decizia tribunalului au refuzat în ultimii ani să comunice publicului testele de ecotoxicitate și tehnică depusă în vederea emiterii avizului de gospodărire a apelor.
Greenpeace amintește că Neptun Deep va deversa în Marea Neagră cel puțin 5 milioane de metri cubi de apă uzată în primii 20 de ani de funcționare.
Societatea civilă și lumea științifică - se plâng activiștii - nu cunosc compoziția chimică a apei uzate ce va fi deversată de acest proiect, din moment ce cele două instituții ale statului nu au publicat rezultatele studiilor de mediu.
„Este dreptul nostru să știm ce substanțe chimice OMV Petrom și Romgaz intenționează să deverseze în Marea Neagră și cum vor afecta sutele de specii vulnerabile care se adăpostesc în mare”, a declarat Vlad Cătună, Coordonator de Campanii, Greenpeace România.
Apă toxică, gaze de seră, faună și floră afectate
ONG-ul a organizat mai multe proteste împotriva proiectului de exploatare, în ultimii ani. Ecologiștii avertizează că, pe lângă apa toxică pe care proiectul o va deversa în Marea Neagră, exploatarea gazelor și consumul lor va produce o cantitate enormă de gaze cu efect de seră. Mai mult, fauna și flora din Marea Neagră, deja afectate de războiul din Ucraina și de poluare, ar avea mult de suferit în urma proiectului.
Câștigul clar al României în urma unei astfel de exploatări - spun guvernanții și unii economiști independenți - ar fi că țara ar putea intra pe piața regională a energiei și ar ajuta la diversificarea resurselor, pentru ca Europa să nu mai cumpere de la guvernele autocrate din Rusia, Azerbaidjan sau din lumea arabă.
„Nu mă simt foarte confortabil să cumpărăm de la Azerbaidjan, care e un regim asemănător regimului lui Putin – adică bani care sunt folosiți pentru represiune internă și agresiune externă. Ar fi bine ca în partea asta de Europă să există o concurență reală, să nu existe pârghii politice de șantaj, pe care să le poată folosi un regim dictatorial, doar din cauză că depinzi de gazul lui”, explică pentru Panorama experta în politici publice și piața de energie Otilia Nuțu.
Câteva date despre Neptun Deep
Companiile OMV Petrol și Romgaz ar urma să exploateze o suprafață de 7.500 km2 din zona economică exclusivă a României din Marea Neagră – la o distanță de circa 160 kilometri de țărm, în ape cu adâncimi cuprinse între 100 și 1.000 de metri.
Proiectanții spun că prin Neptun Deep s-ar exploata în următoarele două decenii 100 de miliarde de metri cubi de gaze în Marea Neagră, care ar acoperi nevoile energetice ale României timp de nouă ani.
OMV Petrom și Romgaz vor să înceapă forajul în 2025 și să livreze primele gaze în 2027. Costul proiectului e estimat la 4 miliarde de euro.
Locația proiectului Neptun Deep.
Nu doar Greenpeace are obiecții.
Un studiu efectuat de institutul de cercetare belgian ERCST arată că amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep în următorii 20 de ani ar urma să fie de 207 milioane de tone de dioxid de carbon și alte gaze de seră. Pe lângă impactul gazului care va fi consumat de români, impactul proiectului ține și de construcția platformei din Marea Neagră și transportul gazului pe uscat.
Potrivit Agenției Internaționale a Energiei, România emite anual în jur de 66,5 milioane de tone de dioxid de carbon, din toate domeniile de activitate (nu doar din arderea gazelor, dar și a petrolului și lemnului).
Mai multe industrii se bazează pe hidrocarburi, însă atât UE cât și guvernul României au promis că vor reduce emisiile de carbon cu 55% până în 2030 și că vor deveni neutri climatic până în 2050. Începerea unei noi exploatări ar da peste cap aceste planuri, continuând dependența de combustibili fosili.
Burduja vs. ecologiștii. Aluzii la finanțare din afară
În ecuația Neptun Deep, guvernul și ecologiștii sunt în tabere opuse.
Ministrul Energiei de la București, Sebastian Burduja (PNL), este unul dintre cei mai puternici susținători ai proiectului de exploatare.
„Vom duce la bun sfârșit acest proiect strategic, care va dubla producția de gaz românesc și va susține independența întregii regiuni față de Federația Rusă, un obiectiv asumat la nivel european. Oricâte interese vom deranja, nu ne oprim”, a declarat vineri Burduja.
Ministerul Energiei transmite că proiectul Neptun Deep își continuă parcursul fără impedimente, în ritm accelerat, iar activitățile de foraj pentru cele zece sonde de exploatare din perimetru sunt derulate conform planificării.
Ministrul Energiei de la București, Sebastian Burduja.
În octombrie, presa din România scria pe surse că procurorii DIICOT au deschis un dosar penal după ce Sebastian Burduja a depus o sesizare față de organizațiile care încearcă să oprească prin proteste pașnice și campanii de informare noul proiect de exploatare din Marea Neagră și a altor proiecte energetice.
S-a relatat că Burduja ar fi cerut să se verifice posibila finanțare a protestelor de către... Rusia. În public, Burduja a negat că ar fi depus personal o plângere penală.
„Ce interes are ministrul Energiei, Sebastian Burduja, să atace public și chiar să formuleze plângeri penale neîntemeiate pentru o organizație care folosește protestul pașnic ca modalitate de acțiune împotriva proiectelor care aduc prejudicii mediului și viitorului tuturor? Nu este oare un act nedemocratic ca un ministru să încerce să se folosească de organele de urmărire penală cu scopul de a intimida organizații ale societății civile care apără drepturile fundamentale la sănătate și un mediu curat?”, a răspuns Greenpeace.
Într-o scrisoare, Greenpeace și mai multe alte ONG-uri din România l-au acuzat pe ministru că vrea să intimideze societatea civilă și să se asigure „că eventualele nereguli, ilegalități și impactul negativ al unor proiecte asupra mediului vor trece nepenalizate”.
Gabriel Păun, președintele asociației Agent Green, unul dintre semnatarii scrisorii, a declarat pentru Europa Liberă România că Sebastian Burduja nu a reușit să cheltuiască banii din PNRR (un pachet de reforme cerute de UE la schimb cu investițiile în domenii-cheie) pentru securizarea energetică a României și acum caută „un țap ispășitor” în ONG-urile care au reușit să oprească în instanțe proiecte de mediu ilegale.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te