Ce-și propune Blocul ACUM pentru a schimba starea de lucruri în justiția Republicii Moldova? Și ce alimentează optimismul deputaților opoziției pro-europene că nu vor vorbi în deșert atunci când vor propune măsuri pentru asigurarea independenței sistemului judecătoresc? O convorbire la această temă cu deputatul Blocului ACUM, Octavian Țîcu.
Your browser doesn’t support HTML5
Interviul dimineții: cu Octavian Țîcu (deputat al Blocului ACUM)
Europa Liberă: Mai întâi o precizare. Înțelegem că, prin reconfirmarea angajamentului de a nu face alianță cu niciun partid din cele care vor fi reprezentate în Parlament, partide calificate drept „oligarhice și antieuropene”, blocul ACUM și-a asumat ferm rolul de opoziție... Și este vorba, evident, de consecvență. În ce măsură însă, în actualele condiții, aflarea în opoziție, „de partea corectă”, cum s-ar spune, va însemna mai multe posibilități de realizare a promisiunilor electorale, decât într-o formulă de participare la guvernare, cum s-a și oferit?
Octavian Țîcu: „Bine, Alexandru, eu nu știu dacă ați auzit vreodată, poate doar așa, pe la începutul ieșirilor noastre în spațiul public despre opoziție. Noi nu am vorbit despre statutul de a fi în opoziție. La momentul actual, toate cele trei partide importante care au acces în Parlament au șanse egale, fiecare a venit cu oferta sa politică, dintre care două îmbinând și variațiunile geopolitice. Blocul ACUM a venit cu o ofertă de dezoligarhizare, la care a făcut apel pentru toți deputații Parlamentului Republicii Moldova. Prin urmare, șansele sunt egale, mingea e în terenul fiecăruia și fiecare din actorii politici își dispută această șansă de a fi la guvernare, pentru că cea mai dificilă, probabil, este poziția Partidului Democrat care, pe de o parte, așa cum au spus europenii, nu vor putea face un Guvern din transfugi, pe de altă parte, o asociere cu Partidul Socialiștilor înseamnă sfârșitul credibilității atât în Vest mai ales, cât și în fața propriului electorat. Prin urmare, poziția noastră, a blocului ACUM, este una foarte avantajată din punctul de vedere al felului cum ne-am exprimat noi opțiunea de guvernare. Asta este o mare diferență.”
Europa Liberă: Da. ACUM și-a anunțat într-o formulă destul de sumară, deocamdată, ce intenționează să facă odată convocat fiind noul Parlament. Este vorba de măsuri menite „să distrugă sistemul oligarhic și să edifice statul de drept”... Până a se ajunge însă, dle Țîcu, la procedurile de examinare a unor proiecte de legi, Legislativul urmează să-și aleagă organele de conducere, să urmeze niște proceduri ș.a.m.d. Și s-au auzit critici, reproșuri la adresa blocului că nu ar ține cont de această etapă. Ce comportament, de exemplu, vor adopta în acest sens deputații blocului? De exemplu, în privința alegerii spicherului, ca să ne referim numai la o problemă la o anumită etapă, care trebuie depășită până a ajunge la actul legislativ propriu-zis?
Octavian Țîcu: „Alegerea spicherului va fi, așa cum are fiecare din actorii politici propria candidatură și noi vom avea propria candidatură pe care o vom înainta. Și construcția actului de guvernare și a majorității în Parlament se va face nu atât în funcție de oamenii care vor fi înaintați în conducerea Parlamentului, inclusiv în Biroul permanent, cât în jurul programelor care vor fi înaintate de fiecare din actori. Asta este. Pentru că, dacă v-ați uitat în pachetul nostru, ideea pe care merge blocul ACUM este votarea in corpore a acestor prevederi, care, din punctul nostru de vedere, trebuie să conducă la anularea votului mixt și declanșarea unei proceduri de alegeri anticipate în baza unui sistem de vot corect și în baza unor instituții care nu vor fi controlate de actualul regim, pentru că altfel, așa cum am constatat și noi în nenumărate rânduri, legitimitatea alegerilor din 24 februarie a fost puternic afectată tocmai de aceste instituții și rezultatul lor a fost profund viciat, iar în condițiile actuale nu putem vorbi despre un proces democratic de construcție a politicului. Asta este ideea pe care mergem și la care vom ține, inclusiv la menținerea acestei probabilități că ceilalți actori politici vor avea propria agendă pe care probabil o au și pe care au făcut-o publică și care, așa cum spuneam, ne așază pe fiecare dintre noi în condiții egale de realizare a puterii.”
Europa Liberă: Un raport, dle Țîcu, prezentat de Comisia Internațională a Juriștilor, ca să ne referim doar la cea mai recentă și relevantă analiză, constată că nici cadrul legislativ, nici cadrul instituțional nu permite funcționarea independentă a sistemului judecătoresc și că politicul influențează decisiv asupra justiției. Haideți să reamintim ce-și propune concret blocul ACUM pentru a schimba această stare de lucruri.
Octavian Țîcu: „Noi avem o viziune foarte clară asupra sistemului de justiție, mai ales prin prisma faptului că avem și juriști și avem oameni care de-a lungul timpului au avut preocupări pentru reformarea sistemului de justiție. În afară de asta, noi suntem reprezentanții și ai societății civile, care venim inclusiv din mediul academic și ONG-ist, care are o extensie în toate formele în care a existat, pentru că prin asta ne-am conturat și sistemul de justiție în Republica Moldova are câteva lucruri, în primul rând, legate de construcția lui genetică. Mă refer la această moștenire sovietică de supunere ierarhică, chiar dacă ea nu este formalizată în legislația Republicii Moldova și mă refer atât la această supunere oarbă a sistemului judecătoresc față de instanțele supreme, în primul rând, CSM-ul (Consiliul Superior al Magistraturii) și în al doilea rând...”
Europa Liberă: Și Dvs. credeți că demisiile sunt soluția pentru aceste probleme? Pentru că asta propuneți – demiterea procurorului, demiterea...
Octavian Țîcu: „La momentul de față este o chestiune de urgență legată tocmai de aceste funcții. Sigur, ele nu sunt exhaustive și nici nu sunt totale în realizarea acestei schimbări, pentru că nouă de foarte multe ori ne scapă din vedere un moment foarte interesant în care sigur Procuratura Generală și Centrul Național Anticorupție au un rol foarte important în legitimarea regimului oligarhic, dar să nu uităm că decizia definitorie o au tocmai instanțele de judecată, care, potrivit acestei cutume sovietice care a fost preluată de toate regimurile de până acum are doar o chestiune de constatare, de notariat în luarea deciziilor și care nu se opune tocmai din considerentul că în interiorul sistemului există o mare presiune care face ca instanțele de judecată să fie servile regimului, tocmai din considerentul acesta s-a coagulat și blocul electoral ACUM, care tocmai printr-o instanță de judecată repliată și la Curtea de Apel, și la Curtea de Justiție a invalidat votul a 130 de mii de cetățeni și a făcut exercițiul democratic în Republica Moldova, practic, inexistent.”
Europa Liberă: V-am văzut, dle Țîcu, la prezentarea raportului acestei organizații, Comisia Internațională a Juriștilor, și cu siguranță ați observat că soluțiile pe care le propun acești magistrați uniți într-o organizație internațională sunt un pic de altă natură. E vorba de schimbări din interior, ca să zic așa, mai domoale, cum ar fi componența Consiliului Superior al Magistraturii, să se scoată acest termen de cinci ani de probă pentru magistrați, adică soluții, ca să zic așa, mai puțin radicale. Nu credeți că asta ar fi calea?
Octavian Țîcu: „Este adevărat, dar noi vorbim de două chestiuni diferite. Noi vorbim de o reformare a sistemului de justiție în timp atunci când ai actul de guvernare și poți influența, cel puțin pe moment, crearea unui cadru cât de cât. Și nu mă refer la un cadru legal care este bun și care... În Republica Moldova designul creat este foarte OK și din punctul acesta de vedere s-a recunoscut chiar de magistrați. Eu mă refer la reformarea lui în procesul de guvernare, dar acum vorbim de o cu totul altă abordare, eu mă refer și noi ne referim în blocul ACUM și în momentul de constituire a majorității la măsurile de urgență care ne-ar permite crearea unui cadru constituțional de funcționare a guvernării, pentru că tocmai aceste instituții care s-au făcut responsabile de rezultatul alegerilor, în primul rând, în condițiile în care noi am declarat că ele au fost puternic fraudate, noi avem depusă o sesizare și la Curtea Constituțională, care, practic, a fost anulată și a fost din mai multe puncte de vedere - și prin imagini video, și prin constatări s-a arătat tocmai implicarea acestor instituții în fraudarea procesului de vot.”
Europa Liberă: Și Dvs. credeți că ACUM ar putea din poziția de opoziție, de exemplu, să obțină demiterea procurorului general, a conducerii Curții? Mai ales că există și anumite proceduri peste care se știe clar că nu se poate trece?
Octavian Țîcu: „Nu se poate trece, dar noi vorbim de o hotărâre a Parlamentului prin care este anunțat caracterul de stat captiv și care ne permite două modalități - atât de a vota in corpore această demisie, cât și nominală, reieșind din prevederile constituționale pe care noi le avem. Asta este o măsură de urgență pornind și de la faptul că avem o stare absolut neordinară a captivității acestui stat. Prin urmare, situația în care ne aflăm ne obligă, într-un fel, să avem și aceste abordări neordinare, pentru că altfel guvernarea poate întreprinde orice și interpreta orice lege, inclusiv în defavoarea celor mai legale și normale prevederi care există în spațiul nostru și asta s-a demonstrat în mai multe rânduri. Este o măsură neordinară pe care noi o propunem și pe care o avem și față de alegătorii noștri.”
Europa Liberă: Ultima întrebare, dle Țîcu. Credeți că e nevoie totodată și de o lustrație, adică de omiterea din sistem a celor care au lucrat până acum, pentru că am observat că Comisia Internațională a Juriștilor nu recomandă astfel de măsuri?
Octavian Țîcu: „Ea va fi inevitabil legată probabil de capii de decizie, pentru că sistemul judecătoresc este foarte mare, sunt 504 judecători plus 33 la Curtea Supremă de Justiție. Eu cred că dacă va exista la nivel superior acest exemplu de lustrație, legat de capii care sunt implicați în mod nemijlocit, ulterior lucrul acesta va transforma probabil și mentalitatea restului oamenilor din sistemul de justiție. În rest, înlocuirea sau înnoirea lui va fi o chestiune mult mai dificilă deja, care poate fi văzută și din interiorul sistemului de justiție în care continuăm să credem, pentru că el a fost creat sub auspiciile Uniunii Europene, a existat o perioadă de adoptare a acestui sistem de reformare a sistemului de justiție. Prin urmare, asta ar fi soluția, din punctul nostru de vedere.”
Europa Liberă: Dle Țîcu, vă mulțumim foarte mult pentru amabilitatea de a fi cu noi.