Oleg Tofilat: Cu cât mai accesibil este aeroportul pentru o regiune cu atât mai mari sunt șansele de a se dezvolta (VIDEO)

Consilierul premierului pentru domeniul transporturilor, Oleg Tofilat, a apărat opţiunea şefului statului şi a prim-ministrului Ion Chicu pentru crearea unor aeroporturi internaţionale noi, în nordul şi sudul R. Moldova, pe lângă cel din Chişinău, în faţa criticilor de lipsă de justificare economică. Într-un interviu la Europa Liberă, Tofilat se declară un adept mai vechi al relansării aeroporturilor regionale şi spune că acestea, în orice situaţie, ar aduce bunăstare în regiuni, iar în politicile de aviaţie ale unui stat - flexibilitate, iar rentabilitatea este o chestiune ce va ţine de investitor, nu de stat, prin urmare nu trebuie să fie acum o preocupare majoră.​

Tofilat mai spune că fezabilitatea proiectelor abia urmează a fi analizată, însă de pe acum se poate spune că pentru relansarea aeroportului din Mărculeşti ar fi necesare mai puţine investiţii faţă de cel din Bălţi, care, chiar şi aşa, ar putea fi profitabil şi în condiţiile în care ar opera trei curse pe zi. În acelaşi interviu, Tofilat respinge şi criticile de vulnerabilizare a statului în faţa pericolelor externe, spunând că R. Moldova nu ar avea prea mari şanse să devină mai sigură, nici cu cele două aeroporturi, nici fără ele.

Oleg Tofilat

Oleg Tofilat: „În mod normal, aeroporturile reprezintă elemente de infrastructură necesare pentru a asigura dezvoltarea regiunii și, în mod normal, aeroporturile aduc bunăstare și valoare adăugată. Cu cât mai accesibil este aeroportul pentru orice regiune, pentru orice localitate, cu atât mai mari sunt șansele localității de a se dezvolta. Respectiv, existența unui aeroport lângă Bălți ar oferi mai multe perspective orașului Bălți.”

Europa Liberă: Înțeleg totuși de aici că nu este ideea Dvs. Ca să înțelegeți logica mea, nu Dvs., în calitate de consilier, ați venit cu această propunere la premier, ci dimpotrivă: premierul a anunțat, iar Dvs. acum trebuie să vă gândiți dacă e OK sau nu?

Oleg Tofilat: „Eu sunt apologet al relansării aeroporturilor regionale de când activez în ramura transporturilor la minister, din 2011. Dacă o să ne uităm la istoricul relansării aeroporturilor, o să vedem că există studii de fezabilitate și referitor la Mărculești, de a face un centru logistic multimodal acolo; Aeroportul Bălți, dacă nu mă înșel, face parte și din proiectele prioritare de parteneriat public-privat de prin anul 2012 sau 2014 (Hotărârea de Guvern nr. 419). Dacă nu mă înșel, relansarea aeroporturilor regionale face parte și din programele electorale, mă tem că a tuturor partidelor care se află în parlament. Știu sigur că era în programul electoral al PAS și în programul socialiștilor, din cât țin minte, tot era.”

Oleg Tofilat: Având mai multe aeroporturi ai flexibilitate în politicile din domeniul aviației

Europa Liberă: Aeroporturi regionale unde?

Oleg Tofilat: „Păi n-avem așa de multe alternative. Avem Bălți, avem Mărculești, avem poate la sud...”

Europa Liberă: Comrat?

Oleg Tofilat: „Eu n-am văzut care ar fi mai potrivit: Comrat, Ceadîr-Lunga, Cahul...”

Europa Liberă: Și, dacă înțeleg eu corect, argumentul Dvs. de bază este, ca și obiect de infrastructură, dacă ar fi mai aproape de cetățean, ar fi benefic și din punctul ăsta de vedere, dar și pentru că ar dezvolta aceste regiuni?

Oleg Tofilat: „Da, cu certitudine. Având mai multe aeroporturi, ai o altă flexibilitate în politicile tale de aviație. Ideea care e? Aeroportul este un instrument. Și instrumentele sunt diferite. Putem să privim aeroportul ca pe o haină. Putem avea haine oficiale, sacou, dar putem avea haine și mai puțin oficiale. Sunt anumite zile când n-ai nevoie de sacou, când un pulover se potrivește mult mai bine. E cam așa și cu aeroporturile. Aeroportul Chișinău e aeroportul capitalei, e aeroport pentru companiile tradiționale. El reprezintă o sală frumoasă, condiționare, mai multe elemente care aduc costuri. Dacă vrem să avem aeroporturi ieftine, ele trebuie să fie cu o funcționalitate cât mai redusă, la minim, trebuie să existe numai elementele necesare de siguranță și securitate. Cu cât mai puține răsfățuri cu atât mai puține costuri. Aeroportul din Chișinău e foarte scump.”

Europa Liberă: Ce exemple puteți să ne dați, în acest sens? Pentru că eu v-aș putea da exemplul Cehiei, unde s-a demonstrat că aeroporturile astea mici, regionale, din anumite zone nu sunt rentabile.

Oleg Tofilat: „Unele da, unele nu. Nu-i vorba doar de Cehia. Să înțelegem că rentabilitatea aeroportului, probabil, încă nu stă pe ordinea de zi. Pe ordinea de zi stă de a face, în primul rând, un studiu de fezabilitate ca lumea, făcut de experți internaționali, care cunosc și înțeleg ce-i asta. Studiul trebuie să răspundă la întrebări vizavi de câteva locații, din care, cu certitudine vor face parte Bălți, Mărculești și cel puțin una de la sud. Ca experții calificați în dezvoltarea aeroporturilor să vină cu răspunsuri la întrebările: în primul rând, care sunt investițiile necesare în construcții capitale? Vorbim despre pistă, căi de rulare, peron, terminal pentru pasageri, eventual, dacă mai e nevoie de altceva. Care sunt necesitățile de a investi în echipament? Și a treia întrebare ar fi cam care ar fi costurile operaționale pentru un astfel de aeroport, adică cât va trebui, lunar, să cheltuim pentru a-l deservi. Din asta va rezulta cam cât ar trebui să fie traficul minim pentru a asigura funcționarea normală a aeroportului la niște tarife acceptabile.”

Europa Liberă: Guvernarea nu și-a pus aceste întrebări, dar a anunțat mai întâi că se vor construi două aeroporturi noi. Ce să înțelegem din asta?

Oleg Tofilat: „Deoarece răspunsurile vor veni cu documentul care se va numi, probabil, studiu de prefezabilitate...”

Europa Liberă: Dar nu se va întâmpla că deja, între timp, aeroporturile vor fi pornite?

Oleg Tofilat: „Teoretic, multe sunt posibile. Dacă mâine vine un antreprenor și spune: „Eu vreau să construiesc un aeroport!” și depune documentele, teoretic, e posibil să obțină autorizarea și dacă există un atare antreprenor care e gata să vină cu bani și să construiască, teoretic, poate porni și mâine. Dar nu cred că este posibil așa ceva.”

Europa Liberă: Când ne punem întrebarea dacă e rentabil sau nu?

Oleg Tofilat: „Nu trebuie să fim mari savanți ca să înțelegem că, în principiu, unele aeroporturi au și destul de bune șanse ca să opereze profitabil.”

Europa Liberă: De exemplu?

Oleg Tofilat: „Eu cred, de exemplu, că Mărculești are o pistă foarte bună. El necesită niște investiții în echipament și are nevoie de un terminal de pasageri. Teoretic, nu-i vorba de niște investiții majore, ci doar de câteva milioane de dolari, care în câțiva ani se poate de recuperat.”

Europa Liberă: Bălți?

Oleg Tofilat: „În Bălți principala întrebare este cam cât de mare ar fi volumul necesar de investiții. Cândva, prin 2014, am făcut un calcul eu personal. Îmi arăta aproximativ că la investiții de vreo 50 de milioane de euro și la tarife cam de două ori mai mici decât cele din Chișinău ar fi necesar vreo 3-3,5 curse pe zi pe o aeronavă de tip Airbus sau Boeing 320 sau 737, s-ar fructifica...”

Europa Liberă: Pentru ce, explicați Dvs., statul și un eventual antreprenor privat să cheltuie aceste 50 de milioane sau 25/25 milioane sau cum va fi? În ce scop?

Oleg Tofilat: „Dacă ar fi vorba de stat, cred că ar fi destul de dificil de demonstrat că ar fi o alocare foarte bună din resursele statului, însă dacă este vorba de investiții private, eventual sub formă de parteneriat public-privat, cu certitudine are sens de a merge la atare proiect.”

Europa Liberă: Pentru ce? Ca să zboare cei din Bălți de acolo și să nu facă drumul până la Chișinău sau pentru ce?

Oleg Tofilat: „Asta este unul, dar să nu uităm că pe lângă Bălți mai există și alte localități, care sunt și mai la nord. Dacă noi am avea un aeroport fără răsfățuri, cu infrastructura minim necesară, el ar fi mult mai ieftin și asta ar fi o cale de acces pentru aceleași companii low-cost.”

Europa Liberă: Dar pasageri vom avea? Unii experți, de exemplu, pun la îndoială lucrul ăsta, pentru că au calculat că în Chișinău niciodată mai mult de 3 milioane de pasageri pe an nu s-au înregistrat. Capacitatea e de aproape două ori mai mare, iar în mod normal, un aeroport cu o pistă de decolare, spun experții, nu știu dacă să le dăm dreptate sau nu, să ne spuneți Dvs., dar ar fi de 25 de milioane de pasageri pe an. Faptul că din Chișinău zboară 3 milioane de pasageri e mult, e puțin? De unde să luăm mai mulți și, eventual, pentru Bălți și Comrat sau alte locații?

Oleg Tofilat: „La serviciile de transport aerian, cererea este, de regulă, foarte elastică și când prețurile scad, cererea imediat răspunde. Dacă aeroportul acesta ar oferi tarife mai mici, tarife aeroportuare... De exemplu, în Chișinău, deservirea unui pasager depășește 40 de euro pentru un zbor tur-retur. Acum, imaginați-vă, cum poate același Ryanair să vină să opereze la noi, când ei preferă să aibă tarife de 10 euro, 20 de euro?”

Europa Liberă: Dar n-ar fi mai judicios dacă am lucra cu acest aeroport, care să ofere 10-20 de euro, și nu 30?

Oleg Tofilat: „Ar fi judicios și eu presupun că anume asta și va face guvernul, pentru că trebuie de lămurit ce este cu concesiunea și toate discuțiile despre concesiune și acțiunile sper că vor continua în acest guvern, însă toate au o limită. Deoarece în Aeroportul Chișinău avem o infrastructură care să corespundă unui aeroport internațional modern, el oricum va fi mai scump. Deci, faptul că noi avem 40 de euro, aproximativ, costul deservirii unui pasager, posibil că noi putem să-l aducem la vreo 25, posibil, însă oricum asta va fi mai scump decât în cazul unui aeroport mult mai modest.”

Europa Liberă: Cu toate acestea, în Chișinău operează câteva companii low-cost sau nu?

Oleg Tofilat: „Da, dar comportamentul lor nu este de low-cost înrăit.”

Europa Liberă: Adică operează cu prețuri mai mari?

Oleg Tofilat: „Da, putem să accesăm site-urile lor să vedem la Wizzair, de exemplu, cel mai mare care operează. În afară de asta, haideți să vedem ce se întâmplă. De exemplu, unele surse au menționat că numai prin Iași circulă vreo 400 de mii de cetățeni moldoveni pe an. Eu nici n-aș spune neapărat că dacă noi vom construi aeroport în Bălți sau în Mărculești, atunci lumea n-o să mai meargă la Iași. Eu doar punctez că nu toți pasagerii din Moldova recurg la Aeroportul Chișinău, se duc și pe la Iași...”

Europa Liberă: Îmi dau seama că multe lucruri nu-s analizate, că nu avem studii despre asta, dar faptul că guvernarea deja a înaintat aceste idei nu vi se pare pripită această inițiativă?

Oleg Tofilat: „Deci, cum am spus, dacă calculele prealabile mi-au arătat, în 2014, că vreo 3-4 curse zilnice pe o aeronavă de tip Airbus 320 ar fi suficiente pentru funcționarea profitabilă a aeroportului, 3-4 curse pe zi din Bălți, eu cred că ele s-ar bucura de cerere, pentru că, eventual, numai curse spre Moscova sunt vreo 7-8 pe zi.”

Aeroporturi în picaj

Europa Liberă: Din ce-mi dau seama, atât președintele Igor Dodon, cât și premierul Ion Chicu vor lucrul ăsta să se întâmple pentru ca să se reducă prețurile. Dvs., prin septembrie, într-un interviu, ne spuneați că prețurile cu care operează Aeroportul din Chișinău ar trebui reduse, în mod normal, cu vreo treime, dacă nu în jumătate, pentru că, într-adevăr, serviciile acolo sunt scumpe. Haideți să vedem, să ne imaginăm că avem încă două aeroporturi în R. Moldova: se va obține această reducere de prețuri?

Oleg Tofilat: „Aeroportul, în mod normal, este un monopol sau quasi-monopol, deci are o poziție dominantă pe piață. Politicile economice normale de soluționare a problemelor legate de monopol și de poziția dominantă pe piață sunt de două tipuri: politica de bază este de a introduce mecanisme de piață și concurență, respectiv dacă noi am avea mai multe aeroporturi în Moldova, competiția între ele ar putea contribui la o scădere a prețului, ca în orice cazuri de piață. Al doilea tip de politici care se referă la soluționarea problemelor legate de monopoluri este reglementarea, atunci când statul îi spune monopolistului cam care ar trebui să fie tarifele lui...”

Europa Liberă: Pe care ați recomanda-o Dvs.?

Oleg Tofilat: „În cazul nostru, avem hotărârea de guvern nr. 476 din 2016, cu privire la modul de calcul și stabilire a tarifelor aeroportuare, dar care, din nefericire, încă nu și-a găsit aplicarea eficientă. Deci, reglementarea, partea de reglementare este, însă soluția de bază, și anume introducerea unor mecanisme de piață, noi nu o avem și, respectiv, încă un aeroport ar veni cu o și mai mare eficiență. Principala particularitate pe care trebuie s-o înțelegem este cine își asumă riscul comercial. Aeroportul aduc bunăstare, eu vă asigur că este așa. De la un aeroport nou vor avea de câștigat cam toți, pentru că va crește competiția și, respectiv, vor fi nevoiți să mai micșoreze prețul și rămân riscurile comerciale. Cine își asumă riscurile comerciale de a investi în infrastructura asta, de a opera, de a colecta banii, de a fi sigur că banii colectați vor fi mai mulți decât factura de plată.”

Europa Liberă: Și cine ar trebui să și-o asume?

Oleg Tofilat: „Dacă e vorba de transferul acestor riscuri către un partener privat, atunci pentru stat este o poziție absolut câștigătoare.”

Europa Liberă: Dar se va găsi un partener de acesta?

Oleg Tofilat: „Cea mai pertinentă întrebare și răspunsul al fi: de aici nu se vede. Noi trebuie să facem studiul de prefezabilitate care va fi un document destul de succint și repede făcut, care va răspunde la întrebările de bază: cât avem de investit, cât ne va costa operațiunea anuală și cam de câți pasageri este nevoie pentru a susține...”

Europa Liberă: Revin la întrebarea mea: nu vi se pare ciudat că guvernul mai întâi a anunțat inițiativa și abia după asta va face aceste studii?

Oleg Tofilat: „E normal ca orice politician și, mai ales, politicianul de la putere să adauge greutate la cuvintele sale. Dacă am spune că inițiem un studiu de prefezabilitate, ar suna prea confuz pentru electorat.”

Europa Liberă: Dl Tofilat, dar Dvs. ați văzut pentru ce este criticată această inițiativă? Există o serie de critici pe domeniul economiei, care zic că nu văd justificare economică, dar există și o serie de critici care vin de pe domeniul securității și oamenii ăștia zic în felul următor: pentru că construcția unor noi aeroporturi nu ar fi justificată în niciun fel, singurul lucru care le vine în minte e că se deschid porțile pentru un eventual actor străin care ar vrea să folosească aceste aeroporturi în caz că ar avea interese geostrategice și geopolitice aici, avându-se în vedere Rusia, firește.

Oleg Tofilat: „OK, am făcut cunoștință cu aceste argumente. Eu nu sunt specialist în securitate, fac economie și, mai ales, politici de transport. Dacă să privim exclusiv prin teoria economică, relansarea unor aeroporturi este absolut justificată, dacă aduce bunăstare. Și aeroporturile aduc bunăstare! Doi: este absolut justificat dacă riscurile comerciale sunt luate de către un partener privat. Acum vorbim despre riscurile de securitate.”

Europa Liberă: Dar Dvs. știți în ce țară trăim? Noi trăim în țara în care s-a construit o arenă, care, pe urmă am aflat după ce deja era construită 60 sau 80 la sută că pentru a fi rentabilă trebuie să intre 5 mii de oameni zilnic acolo și lumea își imaginează cu greu că s-ar putea întâmpla așa ceva.

Oleg Tofilat: „E super, numai că problema în cazul arenei a fost că riscurile comerciale au fost asumate de către stat.”

Europa Liberă: Aici de unde avem garanția că nu și le asumă statul?

Oleg Tofilat: „Logica este în contractul partenerului privat. Atâta timp cât riscurile comerciale sunt de partea partenerului privat, eu nu văd nicio problemă, dar eu cred că e cam departe.”

Europa Liberă: E cam departe, dar societatea trebuie să știe unde să se uite. Adică trebuie să ne uităm în contract, atunci când va fi încheiat?

Oleg Tofilat: „Și până la contract, asta va fi stabilit la nivel de studiu de fezabilitate de acum. Pentru că procedura va fi în felul următor: studiul de prefezabilitate, care ne spune dacă are sens acum de intrat mai departe în detalii; în baza studiului de prefezabilitate se decide care vor fi locațiile fezabile pentru a avea un nou aeroport, încă un aeroport internațional; pe urmă va trebui de inclus în lista proiectelor de interes național pentru parteneriat public-privat, cu excepția Aeroportului Bălți, care deja face parte din acea listă de prin 2014. Următoarea etapă va fi contractarea unui studiu de fezabilitate de data aceasta, care este un document mult mai larg, mai mare și mai scump, care include mai multe chestiuni legate de utilități, de conexiunea aeroportului la utilități.”

Europa Liberă: Și apoi, după aceasta?

Oleg Tofilat: „După ce avem studiul acesta mare de fezabilitate, deja se promovează o hotărâre de guvern privind inițierea parteneriatului public-privat în care vor fi expuse condițiile și riscurile.”

Europa Liberă: Și se caută investitorul. Dar dl Chicu zicea de 2021, anul în care deja am putea avea aeroporturile?

Oleg Tofilat: „N-am calculat lună cu lună cam unde ne încadrăm. Nu exclud că în 2021 să putem lansa lucrările. Să spunem când va fi gata? Depinde cât de ambițioși vom fi noi. De exemplu, la Mărculești nu trebuie mult de făcut ca să fie gata, la Mărculești este deja pista. Acolo trebuie de completat echipamentul și de construit un terminal pentru pasageri. Și dacă vorbim de o infrastructură nepretențioasă, minimum necesară care să corespundă condițiilor de siguranță și de securitate, da, teoretic, foarte bine se reușește. Nu ar fi o problemă. Alta e întrebarea dacă acest aeroport ar avea șanse să reziste în timp. În percepția mea, de exemplu, Bălțiul este amplasat ceva mai bine, însă necesită mult mai mari investiții.”

Europa Liberă: Dar despre sud nu știm nimic?

Oleg Tofilat: „Despre sud eu nu pot spune mare lucru, dar este clar că la sud noi nu avem nimic unde este ceva gata-gata, sunt numai lucruri foarte rudimentare.”

Europa Liberă: Ar trebui construit din temelie?

Oleg Tofilat: „Pista trebuie de construit probabil aproape de la zero.”

Europa Liberă: Dar e justificat?

Oleg Tofilat: „Păi urmează să ne spună experții.”

Europa Liberă: În concluzie, dle Tofilat. Dacă o idee ca asta și-ar găsi continuare, ar trebui ca statul în niciun caz să nu-și asume riscurile comerciale și să vedem dacă se găsesc antreprenori?

Oleg Tofilat: „Exact! Însă nu mi-am terminat gândul cu problemele de securitate.”

Europa Liberă: Da. Ce le spuneți celor care critică această idee din punctul acesta de vedere?

Oleg Tofilat: „Abținerea noastră de a construi alte aeroporturi nu cred că ne va asigura riscurile de securitate, cu toată stima și respectul, chiar dacă nu sunt specialist în securitate.”

Europa Liberă: Despre amenințări hibride ați auzit?

Oleg Tofilat: „Da, dar ca să ne întoarcem un pic...”

Europa Liberă: Dar despre „omuleții verzi” ai Rusiei în Crimeea?

Oleg Tofilat: „Foarte bine, însă încă o dată: eu nu neg existența lor. Ei, probabil, există. Însă dacă noi nu vom avea aeroporturi, eu nu exclud că ei vor găsi alte canale ca să-și exercite planurile...”

Europa Liberă: Și investitorii de unde ar fi bine să vină?

Oleg Tofilat: „Stați mai întâi să vedem studiile de fezabilitate ce au să ne spună, cam despre ce investiții este vorba.”

Europa Liberă: Cei din est ar fi bine să fie admiși?

Oleg Tofilat: „Eu nu m-aș grăbi în genere să vorbim despre cine trebuie să fie admiși.”

Europa Liberă: Dar, iată, uitându-vă la piață, sunt oameni care credeți că ar putea fi interesați?

Oleg Tofilat: „În Federația Rusă concesiunile aeroportuare se practică de mult. De exemplu, același Aeroport Domodedovo din Moscova. El a fost ridicat, practic, în regim de concesiune, fără a investi vreun ban public. Și multe alte aeroporturi din Rusia sunt sub formă de concesiune. Deci dacă am admite, teoretic, să vină un investitor rus, în principiu, da, ei au atare proiecte. Problema nu este în națiunea investitorului, banii nu prea au cetățenie, problema este, de fapt, ca și în concesiunea noastră cu Aeroportul Chișinău, în regulile de joc care sunt stabilite între stat și concesionar. Dacă noi avem reguli bune, n-are importanță de unde vin banii. ”

Europa Liberă: Garanția că regulile vor fi bune nu prea există.

Oleg Tofilat: „Garanția că regulile vor fi bune este în actele normative referitoare la parteneriatul public-privat să fie de o înaltă calitate, iar calitatea actului normativ la noi este asigurată prin procesul de elaborare a actelor normative și de consultare a lor...”

Europa Liberă: Dvs. garantați ceva aici?

Oleg Tofilat: „Eu nu pot garanta, dar chiar să și garantez, asta nu ar avea valoare, pentru că funcția mea este să vin cu opinii și să consiliez.”