Olga Coptu: „Chișinăul acum ar fi avut șansa să demonstreze mai multă empatie față de cei plecați și recunoștință”

Pandemia de coronavirus reprezintă o provocare deosebită pentru autorităţi și pentru că odată cu numărul mai mare de moldoveni care se întorc din străinătate ar trebui create și condițiile de carantină: organizată sau la domiciliu. Iar respectarea izolării de către fiecare ar trebui cumva controlată. Fosta șefă a Biroului pentru relații cu diaspora (BRD), Olga Coptu, stabilită în Olanda, sugerează guvernării să adopte politici eficiente pentru cei care aleg să revină de peste hotare.

Interviu cu Olga Coptu despre diaspora

Europa Liberă: Să vorbim despre moldovenii din diasporă și nevoile lor. Ce probleme ați scoate în prim-plan, dna Coptu?

Olga Coptu: „Principala problemă la ziua de azi rămâne a fi dorința unora și necesitatea acestora de a reveni în țară și imposibilitatea lor. Aflându-se în țări de destinație ca Olanda, Germania, Italia sau Spania au rămas a fi blocați oameni care probabil au plecat pentru câteva luni în Europa, care au plecat, poate, la prieteni și s-au reținut. Cel puțin, eu am recepționat și aseară un mesaj în care o doamnă din Roma mă întreba care ar fi procedura de revenire în țară cu înscriere la cursele charter despre care a anunțat Comisia pentru situații excepționale.”

Europa Liberă: Dar, în general, ceea ce întreprind autoritățile pe moment ca să-i ajute pe cei rămași în dificultate acolo, în străinătate, cum definiți această gestionare a problemei?

Olga Coptu: „Este multă politică și puțină acțiune. Evident, misiunile diplomatice sunt, mă rog, în situația în care au foarte multe solicitări și, probabil, au foarte puține răspunsuri la întrebările migranților. Pe de altă parte, Chișinăul acum ar fi avut șansa să demonstreze mai multă empatie față de cei plecați și recunoștință pentru tot ce s-a făcut pe parcursul acestor 30 de ani de plecări și de susținere constantă atât a democrației din Republica Moldova, cât și a economiei țării noastre. Mesajul sau sloganul la toate guvernele „Veniți acasă”, mai ales care venea de obicei din partea Ministerului Muncii, Protecției Sociale și Familiei, acum ar fi fost mai mult decât binevenit, pentru că migranții, în primul rând, au dreptul să revină acasă și mulți dintre ei sunt în situația în care nu pot să rămână în țările de destinație, oricare ar fi ele. Vorbesc acum și de moldovenii din Anglia, și de cei din Irlanda. Situații sunt foarte multe, foarte diferite, de la caz la caz este foarte specific, dar dorința lor și necesitatea de revenire trebuie susținută și cumva trebuie asistată de către Guvern, Ministerul de Externe. Și probabil ar fi mult mai bine dacă cineva la Chișinău ar gândi acum un program special pentru migranți, fie chiar și o campanie de PR pentru guvern în situația dată de criză și de dificultate, inclusiv starea economică a țării de care ne dăm toți seama, dar ar fi fost foarte binevenit să-i încurajeze și să-i ajute în revenirea lor în țară. ”

Europa Liberă: Există această frică că ei ar fi cei care importă acest virus și este foarte complicat, iar atunci când totuși vin în țară, conform normelor în vigoare stabilite, ei trebuie să intre direct în izolare sau în carantină, de la caz la caz. Poate de aici pornește nedumerirea?

Olga Coptu: „În primul rând, migranții sunt conștienți de faptul că revin și trebuie să stea acasă 14 zile, pentru că procedura asta de înscriere este destul de anevoioasă. Toată lumea trebuie să completeze un chestionar pe site-ul Ministerului de Externe, după care sunt contactați de către reprezentanții misiunilor diplomatice din țara respectivă, apoi se fac acele liste pentru rutele acestea charter. Ei, bineînțeles, achită din buzunarul propriu. Mai nou, și este o normă după părerea mea exagerată, se impune obligativitatea procurării poliței de asigurare medicală. Respectiv, este evident că această lume trebuie să fie și este, după mine, conștientă, probabil cu unele excepții, că va trebui două săptămâni să fie în carantină strictă la domiciliu.”

Europa Liberă: Acum s-a mai constatat că această poliță de asigurare nu acoperă cheltuielile pentru gripă, pentru infecții de tipul coronavirusului, că nici nu s-a știut despre acest virus.

Olga Coptu: „Demonstrează încă o dată în plus inutilitatea și, de fapt, e o eroare mare din partea guvernului sau, să spunem, Comisiei pentru situații excepționale pentru a impune în cazul de față celor care sunt într-o situație excepțională un cost suplimentar. Nu cred că acele câteva mii de persoane care vor reveni în Republica Moldova vor rezolva situația sistemului sănătății cu acele contribuții pentru poliția de asigurare. Una la mână. Și doi: toată lumea e conștientă când merge în Republica Moldova și dacă este în situația să meargă la un spital sau să fie internat, de obicei – cu poliță sau fără – lumea este pusă în situația să achite foarte multe proceduri și foarte multe medicamente. Deci nu cred că guvernul a obținut în această situație ceea ce a urmărit, din contra, a nimerit într-o situație de autogol. Mai mult decât atât, lumea nici nu știe cum ar trebui s-o achite, întrucât s-a dat un link Prepay online prin care ar trebui să achite. Bine, cei care au rude acasă și au un card bancar pot s-o facă, dar alții din străinătate cu bani cash sau cu conturile acolo în euro nu pot. Deci sunt mai multe lucruri care cel puțin deranjează, nu este o procedură foarte simplă și foarte clară. Mai rău este că până la ziua de azi nu este stabilit un mod clar de comunicare. S-a vehiculat foarte mult că un partid sau o persoană politică ar organiza aceste rute charter, după care a fost scandalul cu cei de la Paris acum două zile, care au fost chemați la aeroport într-o zi, dar zborul era în genere în altă zi și la altă oră. Deci sunt mai multe lucruri neclare și după mine asta demonstrează încă o dată în plus incapacitatea guvernului de a gestiona situația în cauză.”

Europa Liberă: Dvs. ați condus Biroul relații cu diaspora. Până la urmă, e cunoscută cifra concretă a celor aflați la muncă în străinătate?

Olga Coptu: „O cifră absolută n-o putem vehicula, dar și atunci și acum se vorbea despre cel puțin un milion de cetățeni pe care îl avem în afara țării, fie migranți circulari, fie migranți sezonieri, studenți etc., adică toată lumea pe care o includem în această cifră. Nu cred că numărul lor a scăzut în ultimii doi ani, ba din contra, având în vedere ultimele evoluții, inclusiv acasă, foarte multă lume a plecat și continuă să plece. Deci nu cred că Republica Moldova a înregistrat un trend sau o dorință de revenire, de asta spuneam că guvernul ar fi putut oarecum folosi, dacă-mi permiteți acest cuvânt, situația asta pentru a gândi și, mai ales, Biroul relații cu diaspora este necesar să gândească un program acum de revenire și de gestionare a situației actuale în favoarea Republicii Moldova, pentru că oamenii ăștia ulterior trebuie antrenați. Știu că relativ recent Ministerul Educației a lansat o metodă de recunoaștere a calificărilor, inclusiv a calificărilor obținute în afara țării și este cazul să se facă o campanie amplă în situația dată. Toată lumea-i în casă, toată lumea-i pe rețelele de socializare și ar fi cazul să vorbim despre ceea ce se poate de făcut în țară și pentru țară, inclusiv de către cei care revin și vor să revină.”

Europa Liberă: Cel mai probabil, o bună parte din acești cetățeni își vor pierde joburile, iar pierderea slujbei înseamnă multe necazuri pe capul omului. Ce se întâmplă cu cei care își pierd munca pe timpul acestei pandemii?

Olga Coptu: „Știți, dna Valentina, lucrurile variază de la țară la țară. Eu cunosc personal lume care a revenit din motiv că a pierdut munca inclusiv la Londra, inclusiv din Italia, Spania, antrenată în HoReCa, în hotelurile de acolo. Nu cred că în curând vor fi reangajați sau chemați la muncă. Am vorbit cu cineva din Irlanda, au fost concediați de la muncă în Dublin 20 de persoane și persoana respectivă a rămas împreună cu alți doi, adică 20 au fost dați afară, trei au rămas să muncească...”

Europa Liberă: Badantele din Italia...

Olga Coptu: „Au rămas efectiv fără muncă și, mai mult decât atât, au rămas în stradă, pentru că italienii nu sunt în situația și în condiția de a întreține un moldovean sau orice străin în casa bătrânului după ce acesta a decedat. Situația este într-adevăr una destul de gravă pentru cei care și-au pierdut munca. Contractele sunt foarte diferite și, mai mult decât atât, în Italia este un specific: foarte multă lume sau femeile noastre plecau la muncă pe acele trei luni, cum numeau ele „la schimb”, și erau una, două, trei...”

Europa Liberă: În baza pașaportului moldovenesc care le permitea ședere de 90 de zile în străinătate?

Olga Coptu: „Exact! Mergeau pentru trei luni și nu e vorba că le-au expirat actele, pentru că Italia deja a emis un decret prin care inclusiv cei care aveau permise de ședere în Italia și expirau în perioada dată, în situație excepțională cu coronavirus, ei au fost preveniți și anunțați că este în ordine și vor putea rămâne pe teritoriul italian, cei cu statut de refugiat sau care erau în așteptarea statutului de refugiat îl vor primi etc. Deci s-au făcut anumite încercări de a legifera cumva starea lor acolo, dar asta nu înseamnă că ei își pot permite să stea în Italia, în Spania sau în Portugalia, pentru că fiecare zi de aflare în străinătate, inclusiv aici, în Olanda, costă foarte mult.

Să nu mai vorbim despre faptul că în Republica Moldova majoritatea dintre ei au o casă, fie un apartament sau o casă la țară, deci ar merge acasă și nu ar fi în situația să achite lunar acea chirie care este costisitoare în afara țării. Nu în ultimul rând este foarte important să menționăm că contractele sunt diferite și unii vor primi indemnizații de șomaj 3 luni, alții 6 luni; unii vor primi 80% din salariul lor, alții mult mai puțin; unii lucrau, să zicem, mai ales în Italia este o țară așa, mai specifică, foarte multă lume lucra cu contract de muncă, dar, totodată, nu erau declarate toate orele pe care le făceau și indemnizațiile pe care le vor primi de la stat vor fi mult mai mici decât salariile reale pe care le ridicau ei, pentru că nu totul se plătea oficial în Italia. Asta vorbim și de cei care muncesc în casele italienilor, și de cei care muncesc la curățenie, inclusiv cei care muncesc în sistemul hotelier și multe altele.

În nordul Italiei noi avem moldoveni care lucrau în diverse întreprinderi, unele dintre care și-au stopat activitatea sută la sută, deci ei maximum jumătate de an vor primi anumite indemnizații, după care nu vor mai putea să se întrețină acolo sau să-și întrețină familia. Cei care au plecat și au de plătit chiria la casă sau, mai mult decât atât, au de achitat rata pentru faptul că au cumpărat o casă, costurile sunt destul de mari și pentru mulți dintre ei revenirea, chiar și pentru o perioadă în Republica Moldova, ar fi o gură de aer, mai ales pentru bugetul familiei.”

Europa Liberă: Vreau să mai atingem o problemă, problema remitențelor. Cel mai probabil, această pandemie COVID-19 va reduce mult din transferuri, nu se vor mai transfera sume bănești în valoare mare.

Olga Coptu: „Este mai mult decât evident că remitențele vor scădea enorm, mai ales pentru următoarea jumătate de an. Având în vedere cheltuielile pe care le au migranții în afara țării și veniturile lor mici pentru o perioadă destul de lungă, pentru că la momentul de față nu știm dacă la 1 iunie se sfârșește situația excepțională într-o țară sau alta, dar observăm că tot mai multe țări prelungesc starea de situație excepțională pentru o regiune sau pentru o țară. Dacă e să vorbim de Republica Moldova, atunci unica șansă în acest moment e să inversăm oarecum situația asta care este una evident negativă pentru țara noastră și va avea un impact enorm nu doar pentru următoarea perioadă, vorbim despre 2020, dar și pentru următorii ani în general.

Unica posibilitate a conducerii Republicii Moldova este să gestionează această situație în favoarea Republicii Moldova, deci să susțină revenirea celor care-și doresc sau celor care sunt în imposibilitatea de a rămâne în afara țării. Și doi: să gândească mecanisme și programe pentru a încerca să țină oamenii aceștia acasă, să-i introducă în circuitul nostru de muncă etc.”

Europa Liberă: Ce ați face Dvs. concret dacă ați fi acum pe partea guvernării? Ce ați propune executivului să întreprindă prioritar?

Olga Coptu: „Prioritar la momentul de față este să încercăm să organizăm într-adevăr și să aducem oamenii care sunt în situație că nu-și pot permite șederea în afara țării și trebuie să fie aduși în țară. Și astea nu sunt costuri pentru ceea ce ar trebui de făcut, pentru că aceste persoane sunt conștiente, ei își achită acel bilet de avion. Doi la mână, bineînțeles că trebuie implicată și administrația publică locală și toată lumea pentru ca să ne asigurăm că ei stau în carantină și sunt responsabili, dar toate datele lor sunt. Poate de făcut un chestionar în care să avem nu doar reședința lor și locul de domiciliu în care vor fi în Republica Moldova în carantină, dar inclusiv, mă rog, profesia, dorința lor de a rămâne în țară sau nu, dorința lor de a se recalifica sau nu, ce abilități au căpătat în afara țării... Eu cred că sunt sute de oameni care ar fi binevenit să încercăm să-i antrenăm în beneficiul țării noastre și sunt programe care au fost formulate, declarate de către guvernele anterioare și, probabil, guvernul respectiv va continua acele programe gen „Planul național de reintegrare a cetățenilor reveniți”. Deci, acele planuri trebuie doar ajustate și cu un specific și un focus concret pentru situația dată să încercăm să gestionăm corect situația cu COVID-19.”

Europa Liberă: Dvs. pe moment, aflându-vă în străinătate, ce alegeți - să rămâneți acolo sau să reveniți acasă?

Olga Coptu: „Când am revenit acasă, spuneam același lucru: niciodată nu spun niciodată. La ziua de astăzi, oportunitățile de muncă sunt oriunde. Ceea ce încerc să fac pe moment este să fiu deschisă pentru orice job și orice oportunitate ar fi, mă axez mai mult pe Europa de Est, Moldova, România, Ucraina etc., dar vedem. Deci, în cazul în care este nevoie sau există o oportunitate să pot face diferența oriunde, eu sunt gata să merg acolo. Deocamdată încerc să rămân aici, pentru că Olanda este o țară cu mari perspective.”

Europa Liberă: Câți moldoveni s-ar afla pe moment în această țară, țara lalelelor?

Olga Coptu: „În țara lalelelor avem foarte mulți studenți, anual vin câteva sute de studenți în Olanda. Majoritatea sunt aici cu acte ale statului român și, cu toate astea, cifra variază între 10-30 de mii de cetățeni ai Republicii Moldova care la momentul actual s-ar afla în Olanda, deși, mă rog, în situația dată cu coronavirus probabil mulți sezonieri deja au plecat din Olanda la momentul de față. Ei sunt mult mai tineri decât cei din Italia, Franța sau Portugalia, într-adevăr sunt familii foarte tinere.”