Grupurile cele mai vizate de talibani au fost ale foștilor militari, polițiști sau ofițeri de informații, potrivit Misiunii de asistență a Națiunilor Unite în Afganistan (UNAMA).
UNAMA a documentat cel puțin 800 de încălcări ale drepturilor omului împotriva foștilor oficiali guvernamentali afgani și a forțelor de securitate între 15 august 2021, când au preluat talibanii puterea și la sfârșitul lunii iunie 2023.
Talibanii au luat cu asalt Afganistanul în august 2021, iar trupele NATO coordonate de SUA se aflau în ultimele săptămâni ale retragerii lor din țară după două decenii de război. Forțele afgane antrenate și susținute de SUA s-au prăbușit în fața ofensivei talibanilor, iar fostul președinte afgan Ashraf Ghani a fugit din țară.
### Vezi și... ### Evadare din Kabul: ritmul evacuărilor din Afganistan s-a mărit„Mulți au fost reținuți de forțele de securitate talibane pentru ca apoi, la scurtă vreme, să fie uciși. Unii au fost aruncați în închisoare și executați în arest, alții au fost duși în locuri necunoscute și uciși, trupurile lor au fost aruncate sau predate membrilor familiei”, se arată în raport.
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Volker Turk, a declarat într-un comunicat de presă care însoțește raportul că acesta „înfățișează o imagine serioasă a tratamentului persoanelor afiliate fostului guvern și forțelor de securitate”.
„Cu atât mai mult, având în vedere că au fost asigurați că nu vor fi urmăriți, este o trădare a încrederii oamenilor”, a spus Turk. El le-a transmis conducătorilor talibani din Afganistan, autoritățile de facto ale țării, să-și respecte „obligațiile în temeiul dreptului internațional al drepturilor omului, să preîntâmpine încălcări ulterioare și să tragă la răspundere făptașii”.
De la preluarea puterii, talibanii nu s-au confruntat cu o opoziție semnificativă și au evitat diviziunile interne.
Afgani blocați la granița pakistanezo-afgană așteaptă să treacă granița după ce aceasta a fost redeschisă la Chaman, 13 august 2021
Ministerul afgan de externe condus de talibani a respins raportul ONU, declarând că nu cunoaște niciun caz de încălcare a drepturilor omului pe care să-l fi comis oficialii sau angajații talibani.
„Nu au fost raportate ucideri fără proces, arestări arbitrare, acte de tortură și alte acte împotriva drepturilor omului înfăptuite de angajații instituțiilor de securitate ale Emiratului Islamic împotriva angajaților și forțelor de securitate ale guvernului anterior”, ripostează talibanii printr-un comunicat.
Sub talibani: Chiar și manechinele trebuie să fie acoperite cu glugă și măști
Raportul ONU susține că foștii soldați afgani au fost cei mai expuși riscului de a li se încălca drepturile, urmați de oficiali de poliție și de informații. Încălcări au fost înregistrate în toate cele 34 de provincii, cel mai mare număr fiind înregistrat în provinciile Kabul, Kandahar și Balkh.
Fetele afgane la o școală din Kabul, Afganistan, 18 septembrie 2021
Majoritatea încălcărilor drepturilor omului au avut loc vreme de patru luni după ce talibanii au preluat puterea, UNAMA înregistrând în această perioadă aproape jumătate din toate asasinatele extrajudiciare ale foștilor oficiali guvernamentali și ale forțelor de securitate afgane. Însă încălcările drepturilor au continuat chiar și după aceea, cu 70 de crime extrajudiciare înregistrate în 2022, se adaugă raportul.
Raportul a documentat cel puțin 33 de încălcări ale drepturilor omului împotriva foștilor ofițeri de poliție din sudul provinciei Kandahar, ceea ce reprezintă peste un sfert din toate încălcările drepturilor omului împotriva foștilor membri ai poliției la nivel național.
UNAMA a documentat cel puțin 14 cazuri de dispariție a foștilor oficiali guvernamentali și a membrilor forțelor de securitate afgane.
Pe 2 octombrie 2021, Alia Azizi, fosta șefă a unei închisori pentru femei din vestul provinciei Herat, nu s-a întors acasă de la serviciu, iar nici astăzi nu se știe care este soarta ei. În ciuda faptului că au inițiat o anchetă cu privire la dispariția ei, talibanii nu au făcut publice nicio informație despre locul unde se află, se arată în raport.
ONU a documentat peste 424 de arestări și detenții arbitrare ale foștilor oficiali guvernamentali și ale membrilor forțelor de securitate afgane. Raportul documentează peste 144 de cazuri de tortură și maltratare, inclusiv bătăi cu țevi, cabluri, amenințări verbale și alte abuzuri.
Talibanii promiseseră inițial o amnistie generală pentru cei care au avut legături cu fostul guvern și cu trupele internaționale, dar aceste angajamente nu au fost respectate.
Femei afgane participă la un protest în fața Ministerului Educației din Kabul, pe 26 martie 2022, cerând redeschiderea liceelor pentru fete.
Eșecul autorităților talibane „de a-și menține pe deplin angajamentul asumat în mod public” și incapacitatea „de a trage la răspundere pe autorii încălcărilor drepturilor omului poate avea implicații grave pentru stabilitatea viitoare a Afganistanului”, se subliniază în raport.
Deși anunțul talibanilor privind o amnistie generală în august 2021 „a fost un pas binevenit, acesta continuă să nu fie respectat pe deplin. cei care încalcă drepturile omului bucurându-se de impunitate”, a declarat Roza Otunbayeva, șefa misiunii ONU în Afganistan.
Ea i-a îndemnat pe talibani să demonstreze „un angajament real față de amnistia generală. Este un pas crucial în asigurarea unor perspective reale pentru justiție, reconciliere și pace durabilă în Afganistan”.
### Vezi și... ### Decrete draconice: restricțiile talibanilor în AfganistanÎn pofida promisiunilor inițiale privind o administrație moderată, talibanii au aplicat reguli dure, interzicând educația fetelor după clasa a șasea și accesul femeilor afgane la viața publică și la majoritatea locurilor de muncă, inclusiv în cadrul organizațiilor nonguvernamentale și la ONU. Aceste măsuri amintesc de cele luate de guvernarea anterioară a talibanilor în Afganistan, la sfârșitul anilor 1990, când aceștia au impus, ca și astăzi, o interpretare strictă a legii islamice, sau sharia.
Restricțiile au stârnit un protest internațional împotriva talibanilor, deja ostracizați, a căror administrație nu este recunoscută oficial nici de ONU și nici de comunitatea internațională.