Misiunea va evalua în principal nevoile umanitare, a declarat purtătorul de cuvânt al ONU, Stephane Dujarric, adăugând că ONU nu a avut acces în regiune „de aproximativ 30 de ani”.
Anunțul vine la 10 zile după ce o ofensivă militară fulger a oferit Azerbaidjanului controlul complet asupra regiunii separatiste.
Statele Unite au cerut administrației de la Baku să permită observatorilor internaționali să intre în Nagorno-Karabah, pe fondul îngrijorărilor cu privire la posibile abuzuri ale drepturilor omului și să asigure livrarea ajutorului umanitar.
Programul Alimentar Mondial al ONU a instalat deja corturi la Goris pentru a ajuta la furnizarea unor mese refugiaților, iar reprezentanții etnicilor armeni din Nagorno-Karabah și oficiali azeri s-au întâlnit, de asemenea, pentru a treia oară după 19 septembrie în orașul Yevlax din vestul Azerbaidjanului. Părțile au discutat din nou problemele umanitare și reintegrarea etnicilor armeni în societatea azeră.
Guvernul Armeniei a estimat că aproximativ 100.000 de armeni, mai mult de trei sferturi din populația din Nagorno-Karabah, s-au retras în Armenia.
Your browser doesn’t support HTML5
„Aici nu am nimic. Am rămas pe stradă”: Etnicii armeni se confruntă cu condiții dezastruoase în timpul exodului din Nagorno-Karabah
Premierul armean, Nikol Pashinian, a acuzat Azerbaidjanul de „curățare etnică” și a avertizat că niciun armean nu va rămâne în regiunea separatistă în zilele următoare.
„Acesta este un act direct de epurare etnică despre care am avertizat comunitatea internațională”, a declarat Pashinian la o ședință guvernamentală din 28 septembrie, solicitând acțiuni concrete din partea comunității internaționale.
Baku a negat acuzațiile de epurare etnică și a spus că vrea să „reintegreze” populația etnică armeană a enclavei în Azerbaidjan.
Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a declarat pe 29 septembrie că este timpul ca echipele din Azerbaidjan și Armenia să se așeze și să lucreze la un proiect de acord de pace.
„Cred că după 20 septembrie, când Azerbaidjanul și-a restabilit suveranitatea, va fi mai ușor să găsim o soluție și să semnăm un tratat de pace cât mai curând posibil”, a spus Aliyev.
El a mai spus că Azerbaidjanul recunoaște integritatea teritorială a Armeniei și nu are intenția de a continua ceea ce el a numit „măsurile anti-terorism” împotriva Nagorno-Karabah.
Erevan a considerat alarmant faptul că Baku nu a recunoscut public integritatea teritorială a Armeniei după încetarea ostilităților din Nagorno-Karabah pe 21 septembrie.
La 28 septembrie, Ministerul de Externe al Azerbaidjanului i-a îndemnat pe etnicii armeni să rămână în Nagorno-Karabah, în ciuda informațiilor despre reținerea foștilor lideri ai forțelor armate de facto ale regiunii separatiste.
Surse apropiate autorităților de facto de etnie armeană din regiune au confirmat pentru RFE/RL pe 29 septembrie că oficialii azeri l-au reținut pe Levon Mnatsakanian, un fost comandant al forțelor armate separatiste din Nagorno-Karabah, la un punct de control la granița cu Armenia.
În plus, Serviciul de Securitate de Stat al Azerbaidjanului a declarat pe 29 septembrie că l-a reținut pe Davit Manukian, fost comandant adjunct al forțelor armate de facto ale regiunii separatiste, sub acuzație de „terorism”. Cu două zile mai devreme, Azerbaidjan l-a arestat pe fostul prim-ministru de facto al Nagorno-Karabah, miliardarul Ruben Vardanian.