Prin măsurile pe care afirmă că în general le-a agreat cu cei din mediul privat, guvernul le spune de fapt antreprenorilor că, dacă vor continua să-și plătească angajații și, firește, să expedieze disciplinat spre buget taxele de pe aceste salarii, vor primi ulterior înapoi cheltuielile suportate pe taxe.
Your browser doesn’t support HTML5
Opoziția susține că guvernul aplică strategii falimentare
Așa dar, antreprenorii ar trebui să cheltuiască acum, cu speranța că vor fi recompensați ulterior, când se încheie criza.
Cei care nu au această capacitate, adică de a plăti salariile angajaților fără ca aceștia să muncească cât timp va dura epidemia - se mai poate deduce din pachetul de măsuri guvernamentale - își vor concedia personalul. Acesta va intra în șomaj, iar guvernul le va pune la dispoziție proaspeților șomeri alocații mai mari, ca să supraviețuiască până în toamnă, când vor porni mega proiectele de infrastructură și va fi nevoie de forță de muncă.
Atât președintele Igor Dodon, cât și premierul Ion Chicu, au lăsat de mai multe ori de la declanșarea crizei de înțeles că nu s-au răzgândit în legătură cu aceste proiecte, ba dimpotrivă, acestea ar trebui privite ca soluție salvatoare după o perioadă de criză ce va răni puternic sistemul social.
Luni, după tradiționala întrunire cu premierul și speaker-ul, Igor Dodon a mai anunțat o măsura care ar trebui să-i determine pe privați să urmeze traseul creionat de guvern - i-a anunțat pe angajatori că pot lua credite de la bănci pentru salariile angajaților și că, dacă vor face-o, guvernul se angajează să le plătească el dobânzile.
### Vezi și... ### PPDA va cere Curții Constituționale să respingă trei presupuse „corona-scheme”Să fim serioși, a reacționat opoziția. „Cândva ați fost economist. Ați văzut multe cazuri când agenții economici s-au creditat pentru achitarea salariilor?”, l-a întrebat pe șeful statului un deputat al platformei DA, Alexandru Slusari, care ulterior a explicat la Europa Liberă de ce este sceptic, și în legătură cu acest ultim anunț al președintelui adresat agenților economici, dar și cu întregul pachet de măsuri cu care vrea guvernul să prevină criza economică:
“De unde vor lua cei din HoReCa, de unde să ia magazinele închise, companiile de transport închise bani ca să plătească salarii? Vor supraviețui numai niște companii mari, probabil apropiate de Igor Dodon, care vor mai face niște scheme cu băncile ca să ia credite pe trei luni, cu dobândă exorbitantă. Dar ce face businessul mic și mijlociu? Sacrificăm ramuri întregi ale economiei - acesta e stat social?”
Prioritatea guvernului ar trebui să fie păstrarea pe linia de plutire a afacerilor deja existente și salvarea locurilor de muncă deja create, spun la rândul lor deputații unui alt grup parlamentar, cel al Partidului Acțiune și Solidaritate. Ca și Platforma DA, PAS crede că ceea ce ar fi putut cu adevărat ajuta companiile să supraviețuiască crizei ar fi fost o decizie prin care statul să-și fi asumat parte din costurile de personal ale privaților, iar Dumitru Alaiba, unul dintre acești deputați, a explicat Europei Libere prin ce se deosebește o astfel de soluție de cea aplicată de guvernul Chicu:
Este o diferență foarte mare între soluția noastră și ce propune guvernul
“ Noi am propus o soluție care are șansa să salveze locurile de muncă -statul să achite 75% din salarii celor în șomaj tehnic, pentru a le permite companiilor să se mențină. Este o diferență foarte mare între soluția noastră și ce propune guvernul: antreprenorul, de are de nu are, să achite salarii și, eventual, cândva să primească această subvenție, în mărimea taxelor pe care le-a plătit la stat. Cum o frizerie care nu activează, și nu are venituri să achite aceste salarii? Asta nu ajută. Dimpotrivă, o să încurajeze pe cei care nu vor plăti impozite, care nu vor plăti salarii oficial, care vor disponibiliza oamenii.”
Modelul ales de guvernul de la Chișinău pentru a interveni în prevenirea dezastrelor economice va pune de fapt la pământ majoritatea afacerilor private, avertizează opoziția, iar cu ea este de acord și o bună parte din economiști, care și-au făcut anterior publice rezervele, principala fiind temerea că economia moldoveană va ieși din această criză cu o rată insuportabilă de șomaj.