2035 ar putea rămâne în istorie anul cu zero producție de autoturisme cu motoare cu combustie internă (pe benzină sau motorină). Vor mai circula mașini second-hand, dar chiar și pentru proprietarii acestora vin zile grele: treptat, le va fi interzis accesul in marile orașe, iar prețurile la motorina sau benzină vor deveni descurajatoare. Politicienii de stânga și cei din partidele verzi, vorbesc chiar de o schimbare de paradigmă în ceea ce privește proprietatea, în sensul că, populația ar trebui să accepte să împartă o mașină fie cu membrii familei, fie cu vecinii de bloc sau de pe stradă. Explicația: o mașină poluează mai puțin decât 20. În această spirală a obiectivelor ecologice, Grupul Partidului Popular European și Grupul Conservator sunt singurele din Parlamentul European care pun întrebări precum: pot toate statele să facă față acestor schimbări? Ce punem în loc? Există soluții tehnologice care să susțină electrificarea la scară largă? Cât ne costă infrastructura necesară pentru alimentarea cu electricitate a tuturor autoturismelor? Într-un interviu cu Europa Liberă eurodeputatul Chirstoph Hansen (PPE, Luxemburg), membru al Comisiei pentru Industrii și Energie, explică ce va însemna pentru cetățeni această schimbare de paradigmă și eforturile Parlamentului European de a găsi soluții echilibrate.
Your browser doesn’t support HTML5
Iolanda Bădiliță Pactul Verde, mașinile și mobilitatea
Europa Liberă: Domnule Hansen, cum ne va afecta viața aplicarea noii legi europene a climei, votată de PE la sesiunea plenară din iunie? Din ce înțeleg, zero emisii până în 2050 este un obiectiv al UE, nu al fiecărui stat membru în parte.
Christophe Hansen: „Așa este, am avut discuții despre asta, atunci când am stabilit obiective pentru statele membre, căci atunci când este vorba despre energie regenerabilă, de exemplu, pentru unele state este mai simplu să își atingă țintele, iar altele reușesc chiar să producă peste cât consumă. De exemplu, statele nordice, unde densitate a populației nu este mare, au și mai multe mijloace financiare, dar și natura le ajută. Într-o țară nordică poți avea mai multă energie eoliană sau hidraulică decât într-una din centrul Europei, care este dens populată sau care nu are fluvii sau mare. Ca atare, UE și-a fixat un obiectiv global de a ajunge neutră climatic până în 2050. Un obiectiv foarte ambițios. Pentru a atinge această țintă trebuie să avem o foaie de parcurs, iar toate grupurile politice susțin acest obiectiv. Pentru unele țări este mai ușor, unele sunt deja acolo, pentru altele va fi greu, pentru că, de exemplu, încă se bazează pe producția de cărbune.”
Europa Liberă: PPE, grupul Dvs politic, a cerut Comisiei Europene măsuri bazate pe studii de impact. Altfel spus, mai întâi să măsurăm, și apoi să tăiem. E ușor de fixat obiective pe hârtie. Mulți se întreabă dacă rețelele de electricitate pot suporta să alimentăm atâtea mașini electrice și dacă nu cumva o să rămânem fără electricitate în case. 2035 nu este chiar atât de departe.
Christophe Hansen: “Dacă ne uităm la infrastructura de care dispunem este clar că nu suntem pregătiți. Pe de altă parte, trebuie să încetăm să găsim scuze pentru a înfrunta această situație. De aceea, tot ce se va finanța din Fondul de redresare trebuie să aibă o componentă ecologică și în linie cu Acordul verde. În domeniul transporturilor, care este unul dintre domeniile cele mai afectate, va fi înțelept să mergem în mai multe direcții, să avem mai multe tehnologii la dispoziție. Unii spun că transportul ar trebui să fie doar electric. Eu nu cred însă că este bine. Mai degrabă să folosim mai multe tehnologii, să folosim combustibili sintetici, sau biocombustibil, care au emisii mai scăzute. De asemenea, trebuie să luăm în considerație și hidrogenul, căci Comisia Europeană lucrează la o strategie pentru hidrogen, care va fi importantă pentru sectorul industrial dar și pentru o parte din sectorul de transport. Cred că e bine să nu repetăm greșelile pe care le-am făcut cu dieselul și benzina.”
Europa Liberă: Să vorbim din punctul de vedere al unui cetățean care are acum o mașină pe benzină sau motorină. Cât timp o mai poate folosi?
Christophe Hansen: “Aceasta este o discuție politică majoră, căci unii vor să eliminăm motoarele cu combustie internă în 2025. Dar asta este, după mine, o abordare populistă. Nu avem ce pune în loc. Este prea devreme. Se pot lua o serie de măsuri la nivel național. De pildă, să se pună taxe mai mari pentru mașinile mai mari. Apoi, orașele mari, cum este Bruxelles-ul au anunțat că din 2030 mașinile diesel nu vor mai putea intra in oraș, iar din 2035 chiar și cele pe benzină. Mulți se întreabă de ce fac administrațiile orașelor asta: pentru că se confruntă cu poluarea, orașele sunt supraaglomerate cu mașini, fapt care produce probleme de sănătate cetățenilor, in plus este costisitor. Infrastructura orașelor trebuie să fie regândită, readaptată. Ce mă îngrijorează, este mobilitatea cetățenilor.”
Europa Liberă: Într-un fel, dreptul nostru la un aer curat se va ciocni de dreptul nostru de a fi mobili. Mașinile electrice sunt foarte scumpe. Acum poti să îți cumperi o mașină pe benzină cu 5000 de euro. Nu va mai fi posibil să iti cumperi o masina electrică cu banii aștia. Cum le explicăm oamenilor că nu toată lumea va mai avea acces la o mașină?
Christophe Hansen: “Așa este. De exemplu, dacă ai o familie cu 3 copii îți trebuie o mașină mare, iar dacă este electrică, va costa foarte mult. Pur și simplu o familie normală nu și-o va permite. Doar o anumită elită își va permite. De aceea este important să lucrăm la soluții alternative. Cu cât mai multe mașini electrice vor fi vândute, prețurile vor scădea. Oricum, actualmente nu se merită să ai mașină electrică dacă parcurgi distanțe mari. Mai degrabă ne concentrăm acum pe construirea infrastructurii. Între timp, este nevoie de o schimbare de mentalitate, astfel ca oamenii să nu mai aspire la mașini mari, care poluează mult. Dincolo de asta, având în vedere creșterea demografică, nu va mai fi posibil ca toată lumea să aibă o mașină. De aceea repet: trebuie să găsim alternative pentru mobilitate și să punem la punct infrastructura pentru schimbările din mobilitate.”