Pandemia și viața privată. Tehnologia de urmărire a coronavirusului a declanșat bătălia pe datele personale

Aplicațiile mobile de urmărire a persoanelor infectate cu coronavirus, dar și a tuturor celor care intră în contact cu ele, creează posibilități de supraveghere în masă.

În multe țări, lupta pentru a controla noul coronavirus apelează și la aplicații de mobil care urmăresc mișcarea persoanelor. Unele astfel de tehnologii creează frica de o lume orwelliană. Ar trebui să avem încredere în guverne pentru folosirea datelor personale prelevate de aceste noi aplicații?

Urmărirea contactelor dintre oameni a devenit crucială, alături de testarea masivă a populației, pentru a elimina focarele de Covid-19 și pentru a putea în același timp relaxa restricțiile de izolare socială din întreaga lume.

Urmărirea „contacților” (termen devenit la modă și în România, în timpul acestei pandemii) a fost în centrul luptei împotriva bolilor transmisibile, de mulți ani – inclusiv în lupta contra epidemiilor de pojar, HIV sau Ebola. Pentru eradicarea variolei la finalul anilor `70, a fost nevoie de o urmărire masivă a „contacților”, pentru a putea localiza toți indivizii infectați și a-i izola, pentru ca restul comunităților să poată fi imunizate.

Viteza cu care se transmite noul coronavirus este însă mult prea mare pentru metodele tradiționale de urmărire, adică intervievarea pacienților în legătură cu persoanele cu care s-au întâlnit și locurile pe unde au mers.

În SUA, pentru acest lucru sunt angajate zeci de mii de persoane, în 44 de state, care să creeze o adevărată armată de operatori telefonici, a cărei misiune este să intervieveze persoanele infectate și să-i identifice pe cei care au fost expuși la contact. Totuși, experții în sănătate avertizează că până și o astfel de armată de oameni nu este de ajuns.

Pentru a suplimenta această metodă „manuală”, multe guverne caută forme automatizate de urmărire. În special prin aplicații pentru telefonul mobil care oferă date de localizare, pentru a-i identifica și informa pe cei care intră în contact cu o persoană infectată.

În multe țări, participarea în astfel de programe este voluntară, iar oamenii trebuie să descarce aplicația respectivă pe telefoanele lor. Totuși, folosirea unei astfel de aplicații vine la pachet cu încrederea că furnizorii și autoritățile nu vor folosi neadecvat cantitățile masive de date personale care sunt colectate despre activitatea de zi cu zi a cetățenilor.

În mâinile unor guverne care au deja practica supravegherii invazive, cum ar fi China și Rusia, acest lucru poate crește discriminarea și represiunea.
Human Rights Watch


Criticii acestor inițiative spun că noile aplicații de urmărire automată sunt lipsite de transparență și nu au limitări asupra colectării, stocării și folosirii datelor personale. Unele astfel de aplicații sunt invazive și creează îngrijorări legate de dreptul la viață privată, securitate personală și intruziunea guvernelor în viața intimă.

Organizația Human Rights Watch (HRW) avertizează că „în mâinile unor guverne care au deja practica supravegherii invazive, cum ar fi China și Rusia, acest lucru poate crește discriminarea și represiunea”.

MIT Technology Review a lansat o bază de date cu aplicațiile de urmărire care apar. Până acum, sunt incluse 25 de astfel de sisteme de urmărire a contactelor între oameni, din toată lumea.

România. STS s-a apucat de o aplicație, Vodafone dă date de localizare Comisiei Europene.

Citiți tot articolul: romania.europalibera.org