Potrivit legislației, Parlamentul stabilește data alegerilor cu cel puțin 60 de zile înainte de scrutin și cu cel mult 90 de zile înainte de data expirării mandatului prezidențial. Actualul mandat de patru ani al președintei Maia Sandu expiră pe 24 decembrie.
Printre cei care și-au anunțat deja intenția de a candida la alegerile prezidențiale se află actuala șefă a statului, Maia Sandu; liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, fost primar al orașului Bălți; fostul premier, Ion Chicu, lider al Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei; fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi.
Lideri ai opoziției parlamentare a socialiștilor și comuniștilor au spus că sunt în căutarea unui candidat comun și că discută și cu alte formațiuni. De asemenea, reprezentanți ai unor partide pro-europene extraparlamentare au spus că discută ideea unui candidat comun. Și blocul „Victorie”, recent format la Moscova de oligarhul fugar Ilan Șor, a anunțat că se pregătește de alegerile prezidențiale. În spațiul public a fost vehiculată și candidatura fostei bașcane a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, președinta Asociației „Platforma Moldova”, care a spus că își va anunța decizia în luna mai.
Majoritatea parlamentară PAS a respins propunerea opoziției socialiste de a retrage de pe ordinea de zi a ședinței din 16 mai chestiunea cu privire la referendumul constituțional.
Deputații socialiștii consideră că un asemenea referendum ar fi oportun numai după ce Republica Moldova va finaliza negocierile de aderare la UE și după ce vor fi clare condițiile admiterii în blocul comunitar. Totodată, socialiștii afirmă că proiectul de lege privind modificarea Constituției nu ar fi în concordanță cu întrebarea supusă plebiscitului.
- Te-ar putea interesa și: MAI: Dincolo de știri | Cine și cum poate torpila referendumul pro-UE din toamnă?
La referendumul constituțional pe care guvernarea PAS și-a propus să-l organizeze concomitent cu alegerile prezidențiale cetățenii ar urma să răspundă la întrebarea: „Susțineți modificarea constituției în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană?”
Dacă plebiscitul va avea loc și va fi validat, în preambulul Constituției ar urma să fie proclamată „ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova”, iar „integrarea în Uniunea Europeană” ar urma să devină „obiectiv strategic al Republicii Moldova”.
Totodată, în Legea supremă va fi introdus și un nou capitol numit „Integrarea în Uniunea Europeană”, care stipulează aderarea la tratatele constitutive ale UE și supremația normelor europene asupra legislației moldovene.
Inițiativa organizării unui referendum pro-european a fost lansată de președinta Maia Sandu, în decembrie 2023. Inițiativa a fost criticată de forțele de opoziție, care consideră că acesta ar fi un „instrument electoral” al formațiunii de guvernare PAS. Între timp, forțe politice pro-ruse au anunțat că își vor îndemna susținătorii să boicoteze referendumul.
Pentru prima dată la alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie vor putea vota prin corespondență cetățenii moldoveni stabiliți în SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.
- Te-ar putea interesa și: MAI: Maia Sandu a promulgat legea votului prin corespondență
Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost contestată la Curtea Constituțională de un grup de deputați afiliați blocului „Victorie”. Autorii sesizării consideră că organizarea votului prin poștă în numai câteva țări încalcă principiul egalității și dreptul cetățenilor la alegeri libere. Totodată, legea a fost criticată de opoziția socialistă care spune că guvernarea PAS a încălcat recomandările Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te