În favoarea legii au votat 64 de deputați, iar șapte - împotrivă. Deputații din Alianța Armeniei, partid de opoziție, al cărui lider este fostul președinte Robert Kocearian, nu au participat la vot.
În document se arată că Armenia „anunță începutul aderării” la UE, exprimând voința poporului său și urmărind ca țara să devină „sigură, protejată, dezvoltată și prosperă”.
Ministrul adjunct de externe de la Erevan, Paruir Hovhannisian, a subliniat că adoptarea legii nu reprezintă o cerere de aderare la UE, ci reflectă dorința cetățenilor armeni „de a aduce parteneriatul cu Uniunea Europeană la un nou nivel”.
Proiectul de lege adoptat la 26 martie a fost propus de „Platforma forțelor democratice”, formațiune extraparlamentară, care în toamna anului 2024 a colectat și a depus la Comisia Electorală Centrală peste 60 de mii de semnături în sprijinul organizării unui referendum privind integrarea europeană a țării.
Premierul armean Nikol Pașinian a declarat, de asemenea, că cererea Armeniei de aderare la UE, în conformitate cu Constituția, ar trebui să fie aprobată în cadrul unui referendum, după consultări cu UE.
- Te-ar putea interesa și: Armenia se pregătește să lanseze procesul de aderare la Uniunea Europeană
Moscova percepe negativ dorința Armeniei de a adera la UE. Purtătorul de cuvânt al președinției ruse, Dmitri Peskov, a declarat în ianuarie că Armenia este deja membră a Uniunii economice eurasiatice, iar „a fi membru a două organizații diferite, ipotetic vorbind, este imposibil”.
În septembrie 2024, Armenia și UE au început oficial negocierile pentru liberalizarea regimului de vize. Vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas, în timpul unei vizite la Erevan, a numit începutul dialogului privind abolirea regimului de vize „un eveniment istoric”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te